În ultimul deceniu, numărul şcolilor private din România aproape că s-a dublat. Reprezentanţii şcolilor private spun că taxele plătite lor aduc şi diferenţe de ofertă, de motivaţie a profesorilor şi de rezultate în comparaţie cu şcolile publice. Pot cumpăra banii o educaţie mai bună şi, în consecinţă, poate un viitor mai bun?  

Învăţământul privat a prins un avânt puternic în ultimul deceniu, iar tot mai mulţi părinţi se îndreaptă către alternative pentru şcolile de stat. În anul 2020 erau înregistrate în statisticile oficiale ale Institutului Naţional de Statistică (INS) circa 315 unităţi private în sistemul de învăţământ preuniversitar. De altfel, în ultimul deceniu, numărul şcolilor private din sistemul de învăţământ preuniversitar aproape că s-a dublat, de la 170 în anul 2011 la 315 în 2020, ultimul an pentru care INS are date disponibile. Cel mai mare salt în numărul de şcoli private din România a avut loc între 2012 şi 2013, cu o creştere de 49 de unităţi în acel an. În următorii ani, creşterea a fost constantă, însă nu şi-a menţinut acelaşi ritm alert.  Cele mai multe şcoli private sunt în regiunea Bucureşti – Ilfov, numărul acestora fiind de 69, dintre care 55 sunt doar în Bucureşti. Pe locul al doilea în clasament este Clujul, cu 24 de astfel de unităţi de învăţământ, urmat de Constanţa, cu 20 de şcoli, şi Iaşi, cu 15, după cum arată statisticile INS. La polul opus, judeţele cu cel mai mic număr de unităţi de învăţământ preuniversitar private sunt Ialomiţa, Olt şi Caraş-Severin, toate cu o singură şcoală privată înregistrată în statisticile oficiale din anul 2020.

Cătălina Gărdescu, director de de admiteri şi relaţii externe al Şcolii Americane (American International School of Bucharest), spune că părinţii vin la o şcoală privată pentru că vor un mediu modern de învăţare şi pentru că vor să facă un pas spre o universitate internaţională. De asemenea, pandemia a fost şi ea un factor care a atras părinţii către şcolile private. „Nu mai este destul azi să arăţi că ai un campus dotat şi modern, iată că un mic virus ne-a obligat să îl ţinem închis mai mult de jumătate de an. Aş spune că părinţii găsesc la noi programa internaţională, grija faţă de copil, educarea într-un mediu modern şi actual, includerea într-o comunitate internaţională, avem 65 de ţări între elevi şi 20 între profesori, în campus se vorbesc 34 de limbi internaţionale. De asemenea, părinţii vin si pentru ca AISB reprezintă în viziunea lor un pas bun către o universitate internaţională”, a spus ea. Cătălina Gardescu este de părere că nu este drept faţă de sistemul public de învăţământ ca o şcoală privată, cu taxe de şcolarizare ridicate să ofere lecţii în privinţa iniţiativelor care ar putea fi preluate de şcolile de stat. „Diferenţele bugetare dintre noi aduc după acestea şi diferenţe de ofertă, este normal. Sunt diferenţe de la motivaţia profesorilor, la modul cum arată şcoala, ce tehnologie şi materiale se folosesc şi ce tipuri de cursuri pot face elevii. Ştiu din experienţă personală, sunt fiică de profesor, că există în sistemul public de învăţământ exemple excelente şi iniţiative pe care multe şcoli private ar fi norocoase să le poată prelua. Ce aş spune ar fi ca, în măsura în care se poate, ar trebui ca elevilor să li se permită să experimenteze cât de mult.  Putem să le povestim o zi întreagă, dacă îi lăsăm să experimenteze, vor învăţa cu siguranţă”, a detaliat reprezentanta AISB.Ca exemplu, ea vorbeşte despre un proiect în care elevii de clasa treia învăţau despre migraţie. Au ieşit în pauză şi când s-au întors clasele erau încuiate, iar pentru 30 de minute au fost „refugiaţi”. „Prin colaborare cu alţi profesori, am avut anumite clase în care se puteau duce, unii îi primeau frumos, alţii îi primeau pentru că erau obligaţi, alţii îi primeau şi îi puneau la muncă.  A fost o experienţă care a arătat elevilor potenţialul impact emoţional într-o astfel de situaţie, desigur, la o scară foarte redusă, conform vârstei de 8 ani.  Prin astfel de proiecte şi alte asemenea lor, sperăm să creştem oameni curajoşi, care să manifeste grijă şi compasiune faţă de cei din jur”, a completat Cătălina Gardescu. Întrebată ce sfaturi are pentru părinţii care vor să-şi înscrie copiii la o şcoală privată, dar nu ştiu la ce criterii să se uite pentru a alege şcoala potrivită pentru copilul lor, reprezentanta Şcolii Americane spune că părinţii trebuie în primul rând să îşi facă bine temele: să viziteze toate şcolile de care sunt interesaţi, să intre în campus, să se uite in jur, să îşi închipuie copilul acolo, să se uite la copii, la cum arată, dacă sunt relaxaţi, veseli, la cum interacţionează unul cu altul, să vorbească faţă în faţă cu directorul educaţional, să înţeleagă viziunea şcolii, să meargă cu o listă de întrebări la obiect, să solicite informaţii legate de acreditări, despre cum angajează personalul, care este modul de luare a deciziilor în şcoală, precum şi detalii legate de programa şi de programe extracurriculare. „Este bine ca părinţii să discute şi aspecte legate de consilierea disponibila elevilor, de parcursul absolvenţilor, de poveşti de succes şi despre nereuşite, despre cum au fost ele gestionate. Ar fi bine ca părinţii să nu plece urechea la zvonuri pe care le aud pentru că fiecare filtrează experienţa într-o şcoală în mod personal. Desigur, ei trebuie să întrebe despre ce aud şi să observe cu atenţie răspunsul”, a concluzionat Cătălina Gardescu.

Şcoala privată British School of Bucharest (BSB) a fost înfiinţată în anul 2000, are 650 de elevi şcolarizaţi în prezent, cu vârste cuprinse între 2 şi 18 ani, peste 50 de naţionalităţi, aproximativ 70% dintre ei fiind de naţionalităţi mixte. În fiecare an, şcoala are între 30 şi 50 de elevi absolvenţi. Taxele de şcolarizare ale BSB variază între 3.224 de euro şi 20.154 de euro pe an, în funcţie de ciclul de şcolarizare.Taxa lunară de şcolarizare include şi activităţi extraşcolare, gustări, asigurări, uniforme şi altele. BSB funcţionează sub egida Fundaţiei Crawford House, o fundaţie nonprofit înfiinţată odată cu fondarea şcolii şi supravegheată de Consiliul de Administraţie.

Transylvania College a înfiinţată în anul 1993 şi are un număr de 686 de elevi şcolarizaţi în prezent. Până acum, circa 200 de absolvenţi din opt generaţii au absolvit şcoala. Taxa lunară de şcolarizare este între 2.300 şi 6.200 lei, în funcţie de nivelul şi linia de studiu aleasă şi include acces la programele educaţionale şi la programele de dezvoltare personală.

Şcoala privată American International School (AISB) a fost înfiinţată în anul 1962, iar în prezent are 910 elevi, de la secţiunea preşcolară de doi ani şi până la clasa a 12-a. Numărul total de absolvenţi până în prezent este de aproximativ 500, iar taxele anuale de şcolarizare sunt cuprinse între 10.600 şi 21.660 euro. Taxa de şcolarizare include educaţia, manualele, tehnologia din campus, pentru unele clase include şi o gustare, materiale educaţionale, precum şi activităţile co-curriculare. Şcoala nu are acţionari, ci este condusă de un Board of Trustees şi se finanţează exclusiv din taxele de şcolarizare.

Avenor College a fost înfiinţată în anul 2007, are un număr de 630 de elevi de la grupa mică până la clasa a 12-a. Trei generaţii de elevi au absolvit liceul Avenor până în prezent, în anii 2019, 2020 şi 2021.Taxele de şcolarizare ale şcolii sunt diferite în funcţie de ciclurile de şcolarizare şi sunt cuprinse între 10.300 de euro pe an pentru ciclul clasa pregătitoare – clasa a IV-a şi 13.000 de euro pe an pentru liceu.

La Avenor College, cheia transformării educaţiei stă în profesori bine pregătiţi, conectaţi cu lumea reală şi actualizaţi pe zona lor de expertiză, afirmă Diana Segărceanu, director executiv şi cofondator al acestei şcoli private. „La Avenor College avem un program eficient de dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice. Este un program complex, coordonat de Director of Learning, care leagă obiectivele strategice ale şcolii cu nevoile de dezvoltare profesională ale echipei. Profesorii noştri participă lunar la cursuri de perfecţionare şi anual au cel puţin 10 zile dedicate dezvoltării. Săptămânal, profesorii lucrează în echipe, se întâlnesc şi învaţă unii de alţii. Sistemul public de învăţământ ar putea prelua de la o şcoală ca Avenor College modul cum este gândit programul de formare şi dezvoltare continuă a cadrelor didactice“, a detaliat ea. Părinţii care aleg Avenor îşi doresc pentru copiii lor „educaţie cu rost” la standarde internaţionale, rezultate academice excelente şi experienţe şcolare diverse care să-i ajute pe elevi să cunoască lumea, afirmă Diana Segărceanu. „Cred că noi, la Avenor, reuşim să împletim armonios două sisteme de învăţământ: britanic şi românesc într-un mod unic în peisajul şcolilor internaţionale din România, în stilul Avenor, ceea ce a ajuns să fie o referinţă în momentul în care părinţii se gândesc la noi.” Ea crede că este foarte important ca părinţii care vor să-şi înscrie copilul la o şcoală privată să facă o autoevaluare foarte detaliată a ceea ce cred şi vor de la educaţia propriului copil. Dacă copilul este mai mai mare, este important să fie şi el inclus în această discuţie de familie. „Este important că împreună să răspundă la câteva întrebări esenţiale:  în ce mediu şcolar vor să crească copilul, cum să fie adulţii care îl educă, cum să fie familiile din mediul şcolar ales pentru copil, ce experienţe de învăţare oferă şcoala, care sunt metodele pedagogice, sunt diversificate şi adaptate fiecărui elev, care sunt rezultatele şcolii, la ce universităţi merg absolvenţii liceului, ce opţiuni oferă şcoala pe parcursul ciclurilor de şcolarizare, care sunt activităţile extraşcolare.”  După aceea, părinţii trebuie să verifice cu grijă website-ul şcolii, să ceară referinţe de la alţi părinţi, să vină să vadă şcoala, să intre în contact cu oamenii şcolii, să înţeleagă valorile de bază după care se ghidează. „Doar aşa pot simţi dacă o şcoală este potrivită sau nu pentru copilul lor. Este o alegere extrem de personală, în funcţie de vârsta copilului, de abilităţile şi talentele lui, dar şi de istoricul părinţilor şi de propria lor relaţie cu şcoala. Una dintre preocupările noastre constante este să lucrăm şi cu părinţii în paralel cu elevii, deoarece şi ei au nevoie să netezească mai uşor diferenţele dintre generaţii sau au nevoie de instrumente specifice pentru a trece prin anumite etape de dezvoltare a copiilor lor”, a concluzionat Diana Segărceanu.

Grant Gillies, headmaster al British School of Bucharest, spune că un factor cheie pentru care părinţii au ales şcoala sa pentru educaţia copiilor lor este stabilitatea educaţională, alături de profesorii experimentaţi şi programa care pune accentul pe lecţii practice. „Părinţii caută stabilitate educaţională pentru copiii lor, iar acesta este un factor cheie pentru familiile noastre din mediul internaţional. Pe lângă acesta, mai sunt celelalte motive importante şi decisive atât pentru cetăţenii străini, cât şi pentru cei români care îşi înscriu copiii la şcoala noastră, cum ar fi: profesorii loiali şi experimentaţi, toţi vorbitori nativi de limba engleză care lucrează după programa şcolară britanică în care se pune accentul pe lecţii practice, centrate pe copil, axate pe învăţarea activă, în care o cultură a respectului reciproc şi a sprijinului este apreciată alături de performanţele educaţionale. Dimensiunea şcolii permite interacţiuni optime între elevi, iar învăţarea are loc în contexte reale, fiind axată în mod special pe creativitate”, a detaliat el. Un exemplu de iniţiativă luată în şcoala sa care poate fi preluată în sistemul public de învăţământ este urmărirea atentă şi detaliată a evoluţiei elevilor. „Urmărirea atentă şi detaliată a evoluţiei elevilor, în sensul cel mai larg al cuvântului, este un aspect asupra căruia trebuie să se pună întotdeauna accent şi care poate fi îmbunătăţit în majoritatea sistemelor educaţionale, alături de consilierea individuală. Toţi elevii trebuie să îşi dezvolte întregul potenţial de a face faţă provocărilor şi de a-şi descoperi propriul univers. Prin intermediul programei şcolare naţionale britanice, elevii noştri au acces la multe oportunităţi inovatoare în domeniul ştiinţei, tehnologiei, ingineriei, artei şi matematicii (STEAM). Acestea oferă experienţe practice nepreţuite care alimentează creativitatea, flexibilitatea şi abilităţile de colaborare şi îi ajută pe elevii noştri să se pregătească pentru viitorul loc de muncă, chiar şi pentru locuri de muncă care s-ar putea să nu existe încă în prezent”, afirmă Gillies. Sfatul principal pentru părinţii care caută o şcoală privată pentru educaţia copiilor lor ar fi să îşi planifice vizite în şcoli şi să pună cât mai multe întrebări. „Este esenţial să se asigure că şcoala pe care o aleg le satisface aşteptările şi că se concentrează pe valorile şi obiectivele care îi interesează. Alegerea şcolii potrivite pentru copilul fiecăruia este o decizie importantă. Este important ca aceştia să fie implicaţi în acest proces şi să aibă la îndemână date concrete”, a concluzionat Grant Gillies.

Ruxandra Mercea, directorul executiv al şcolii private Transylvania College, afirmă că sunt trei motive principale pentru care părinţii au ales şcoala sa pentru şcolarizarea copiilor: filosofia, sistemul educaţional şi rezultatele. „Este importantă misiunea, viziunea şi întreaga noastră filosofie, cât şi calitatea relaţiilor dintre profesori, elevi cât şi dintre restul părţilor implicate. De asemenea, o importanţă majoră o are şi focusul nostru pe academic, well-being, educaţie globală şi leadership. Rezultatele sunt şi ele un factor important, părinţii fiind atraşi de modelul adultului educat la Transylvania College. Putem spune că părinţii îşi doresc rezultate academice dar şi sănătate mentală şi emoţională pentru copilul lor, lucru pe care noi, la Transylvania College, punem un foarte mare accent”, a explicat ea. Un exemplu de iniţiativă luată în şcoala sa care poate fi preluată în sistemul public de învăţământ este Şcoala Încrederii, un model de şcoală de stat care are în centru copiii şi tinerii, spune Ruxandra Mercea. „Este un proiect pornit din Transylvania College şi aliniat atât cu standardele educaţionale ARACIP, cât şi cu cele britanice. Acest proiect model funcţionează deja în 104 grădiniţe şi şcoli de stat din România, mai exact în 24 de judeţe, urmând ca din toamnă să colaborăm cu 200 de grădiniţe şi şcoli din toate judeţele ţării. Acest model ne-a dovedit că transformarea de la Transylvania College este scalabilă, sustenabilă şi transferabilă în sistemul public.” În ceea ce priveşte sfaturile pentru părinţii care vor să-şi înscrie copiii la o şcoală privată, dar nu ştiu la ce criterii să se uite pentru a alege şcoala potrivită pentru copilul lor, Ruxandra Mercea spune că i-ar sfătui pe părinţi să ia în considerare abordarea şcolii cu privire la progresul fiecărui copil în parte, atât din punct de vedere academic, cât şi în plan personal. „Este important ca şcoala să aibă o abordare holistică în ceea ce priveşte educaţia, vizând alături de pregătirea academică şi rezultate, şi o grijă pentru starea de bine a fiecărui copil, dezvoltare personală legată de aptitudini şi pasiuni; siguranţa copilului în şcoală, atât din punct de vedere fizic, cât şi emoţional; calitatea relaţiilor care se dezvoltă în comunitatea şcolii, atât în grupul de elevi, cât şi între elevi şi profesori.” În plus, ea spune că elevii Transylvania College remarcă varietatea mare de activităţi extracurriculare oferite, care le creează oportunităţi de implicare şi dezvoltare personală, astfel încât să fie cu adevărat pregătiţi pentru viaţa de după şcoală, la absolvire.