Fondată în Bulgaria, reţeaua internaţională de şcoli de programare pentru copii şi adolescenţi MindHub şi-a făcut loc, anul trecut, şi în România, ajungând rapid a doua ţară ca importanţă din portofoliul de 12 pieţe al companiei. Ce planuri au reprezentanţii businessului care îi învaţă pe copii singura limbă comună, probabil, în toate ţările lumii?

Bazele MindHub au fost puse în 2015 când, proaspăt întoarsă din SUA, Polly Yankova, cofondator şi CEO al businessului, a observat şi analizat, împreună cu partenerul său de business, diferenţa dintre şcolile de stat şi cele private, când vine vorba despre educaţia software pentru copii şi adolescenţi. „În acea perioadă nu existau alte academii precum MindHub pe piaţa din Bulgaria şi, în câteva luni, s-a născut primul centru de programare pentru tineri. După aproximativ un an, datorită interesului foarte mare din partea părinţilor, am lansat alte locaţii în diferite oraşe şi ţări. Brandul a devenit destul de repede cunoscut în ceea ce priveşte educaţia STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică) pentru copii între 6 şi 18 ani şi am început să ne extindem la nivel internaţional.”

Pe parcursul a şase ani de la deschiderea MindHub, au investit peste 500.000 de euro pentru dezvoltarea curriculumului, crearea software-urilor şi a LMS – learning management system (sistemul de gestionare a învăţării) utilizate de francize, precum şi pe testarea modelului de lucru al centrelor MindHub.

În 2017, compania a început să opereze ca franciză, fiind prezentă acum în 9 ţări, cu peste 40 de sucursale deschise, urmând ca peste o lună să intre pe o nouă piaţă. Potrivit cofondatoarei, principalul avantaj al unei francize se traduce prin faptul că aceasta îţi permite să faci parte dintr-o reţea bine stabilită de parteneri, ceea ce înseamnă că nu testezi şi nu eşuezi pe cont propriu. „De obicei, este nevoie de mult mai mult timp, bani şi resurse pentru a dezvolta o afacere de la zero, faţă de a deveni proprietar de franciză. În calitate de reprezentanţi MindHub, partenerii noştri se alătură unei reţele de peste 40 de şcoli, cu peste 5 ani de activitate.” Printre alte avantaje, antreprenoarea menţionează amortizarea rapidă a investiţiei (de obicei, între a 10-a şi a 12-a lună), cunoştinţele oferite de francizori în domeniul afacerilor şi al marketingului şi o cantitate semnificativă de informaţii, care sunt extrem de utile pentru previziunile şi calculele iniţiale.

Legat de veniturile la nivel internaţional, Polly Yankova spune că, deşi nu poate vorbi despre cifre specifice, se aşteaptă anul acesta la o creştere de aproximativ 30 – 35% a cifrei de afaceri, generată de evoluţia numărului de clienţi din centrele actuale ale companiei, cât şi datorită deschiderii de centre noi. „Planificăm să ajungem la 120 de locaţii până la sfârşitul anului 2022, crescând mai ales în Europa (Centrală şi de Est), precum şi în Asia şi Africa. Recent am deschis în Kenya şi Croaţia şi suntem foarte încântaţi!”

Executiva susţine că decizia de a extinde businessul şi în România a fost luată datorită asemănărilor dintre piaţa locală şi Bulgaria în ceea ce priveşte industria IT în continuă creştere. „Ne confruntăm cu o mulţime de avantaje şi dezavantaje comune în ceea ce priveşte educaţia de stat, piaţa muncii şi specificul geografic. Pe ambele pieţe, importanţa educaţiei software în rândul adulţilor şi copiilor este deja bine-cunoscută şi cererea pentru astfel de cursuri creşte constant.”

Pentru deschiderea francizei MindHub în piaţa locală, Marius-Ciprian Tismonariu, manager şi mentor al centrului MindHub Craiova, spune că un prim pas a fost efectuarea unei cercetări de piaţă pentru a identifica nevoile pieţei locale din acest segment (educaţie informală şi complementară pentru copii). „După aceea, am încercat să găsim acel model de afaceri care poate fi implementat în mod fezabil pentru a acoperi nevoile pieţei locale. După ce am analizat multiple oportunităţi, am decis că franciza MindHub este modelul de afaceri potrivit pentru noi şi am început procesul de negociere. Procesul a continuat cu stabilirea detaliilor planului de afaceri şi semnarea acordului de franciză.” Următorul pas, adaugă el, a fost etapa de „inducţie”, care constă în pregătirea livrată de francizor, pentru a înţelege mecanismele şi instrumentele utilizate în modelul lor de afaceri. Investiţia iniţială în lansare a fost cuprinsă între 20.000 şi 25.000 de euro, primul centru fiind deschis la Craiova, în octombrie 2020, „aşa că nu am fost obligaţi să suspendăm cursurile din clasă şi să trecem doar la cursurile online”. Respectarea tuturor restricţiilor privind numărul de participanţi, reglementările sanitare şi alte reglementări a fost o prioritate, spune Tismonariu, astfel încât impactul negativ al situaţiei pandemice asupra activităţii zilnice a fost minim.

Din toamna anului trecut, unitatea din Craiova a avut aproximativ 80 de studenţi din familii foarte diverse. „Nu aş spune că există un anumit profil al familiilor care îşi înscriu copiii la cursurile noastre în ceea ce priveşte ocupaţia, veniturile sau mediul de origine, ci, mai degrabă, există o dorinţă de a asigura o educaţie de calitate pentru copiii lor, complementară educaţiei pe care o primesc în şcoli.”

MindHub le oferă cursanţilor patru produse diferite: cursuri care au loc pe tot parcursul anului şcolar, tabere de vară, ateliere punctuale de programare şi lecţii demonstrative. Cursurile şi lecţiile principale au loc din septembrie până în mai sau iunie, în funcţie de grupele de vârstă sau de data de începere a acestora. Aceste activităţi sunt împărţite în cinci segmente de vârstă: 6-7 ani, 8-9 ani, 10-11 ani, 12-13 ani şi 14-15 ani, un element specific acestor cursuri fiind că toţi copiii participă la lecţii o dată pe săptămână, pe o durată de 120 de minute. „Ei aleg să participe la un anumit grup, care îşi desfăşoară activităţile sâmbătă, duminică sau în zilele de lucru, în funcţie de programul şcolilor.” Fiecare dintre aceste segmente de vârstă are propriile cursuri obligatorii şi suplimentare. Cursurile obligatorii sunt cele care trebuie finalizate, astfel încât copilul să se înscrie la cursurile suplimentare (specifice). „Ceea ce garantăm este că, pe parcursul cursurilor obligatorii, dezvoltăm gândirea logică şi analitică la copii. În timpul acestor cursuri îi învăţăm bazele programării printr-un limbaj vizual numit Blockly – numele provenind de la ideea de a programa în blocuri. Blocurile pe care le vedem în Scratch, Hopscotch, Tynker, Dash & Dot sunt toate programări vizuale. În cursurilor obligatorii, ne bazăm pe programarea vizuală, astfel încât să putem transmite copiilor conceptele de bază ale programării în cel mai simplu şi accesibil mod”, explică cofondatoarea companiei.

Odată ce copiii au trecut deja prin cursurile obligatorii, au acumulat toate elementele de bază în programare şi ştiu cum funcţionează logica în crearea programelor, pot participa apoi la alte programe specializate sau la aşa-numitele cursuri suplimentare. „În cazul nostru, aceste cursuri sunt dedicate studierii limbajului de programare Python, creării de aplicaţii web, pagini web, aplicaţii mobile şi jocuri. Fiecare copil poate alege un astfel de curs pe baza intereselor sale.”

Tabăra de vară are un concept diferit faţă de cursurile standard, din timpul anului şcolar. „În timpul taberei de vară trebuie să echilibrăm dobândirea şi păstrarea noilor cunoştinţe cu distracţia pentru copii. Tabăra are loc în timpul săptămânii (luni - vineri). Ce ne dorim, în fiecare an, pentru tabere de vară este să putem muta cursurile pe programul părinţilor, copiii să fie încântaţi de ceea ce fac, iar activităţile să fie educaţionale pentru copii şi să aibă sens pentru părinţi.”

 Programul pe care compania l-a dezvoltat pentru tabăra de vară se desfăşoară pe parcursul a 20 de zile tematice şi se repetă la fiecare două săptămâni în timpul verii. „În general, am realizat că vara părinţii vor să aibă activităţi interesante pentru copiii lor, dar nu vor să se angajeze într-o obligaţie de durată mai lungă”, notează Yankova.

În ceea ce priveşte atelierele punctuale de programare, acestea au scopul de a crea un echilibru între distracţie şi educaţie şi au loc o dată sau de două ori pe lună, în funcţie de fiecare centru. „Cu toate acestea, nu putem compara un astfel de atelier cu cursurile din timpul anului şcolar. În timpul atelierelor punctuale, cunoştinţele pe care le primeşte copilul nu sunt de lungă durată. Din nou, subiectele sunt diverse şi interesante şi fiecare centru decide cum să le aplice.”

Despre lecţiile demo antreprenoarea spune că acestea sunt planificate pentru perioadele septembrie-octombrie, ianuarie-februarie, aprilie-mai, sunt gratuite şi durează 60 de minute. „Acestea sunt potrivite pentru copii cu vârsta cuprinsă între 6-11 ani şi adolescenţii între 12 şi 15 ani, atât începători, cât şi pentru cei avansaţi. Cursurile demonstrative se ţin sub forma unui atelier cu copiii, iar părinţii participă la o scurtă discuţie cu noi în ultimele 10 minute.”

Potrivit cofondatoarei, în prezent peste 10.000 de copiii şi adolescenţii participă (pe plan internaţional – n. red.) la cursurile şi programele MindHub. „Avem peste 75 de persoane implicate ca parte a diferitelor departamente, ca product development, vânzări, marketing, design, account management, serviciu clienţi şi asistenţă mentori.”

O diferenţă majoră pe care Yankova spune că a observat-o la început a fost numărul mare de oraşe de dimensiuni medii şi mari, răspândite pe tot teritoriul României. „Există multe oraşe cu peste 200.000 de locuitori, care oferă condiţii mult mai bune pentru începerea şi dezvoltarea unui centru MindHub, deoarece există mai mulţi antreprenori, dar şi părinţi şi copii interesaţi de astfel de cursuri.”

De altfel, piaţa locală a reprezentat, potrivit executivei, o prioritate în ultimele luni, businessul fiind prezent acum în nouă oraşe (Bucureşti - în sectoarele 3 şi 5, Bragadiru, Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Craiova, Baia Mare, Constanţa, Şimleu Silvaniei), precum şi un centru de cursuri online, aspect care face din România a doua piaţă ca mărime pentru MindHub. „Până la sfârşitul celui de-al treilea trimestru deschidem trei centre noi şi plănuim să mai deschidem încă cinci până la sfârşitul anului 2021. În prezent, există o cerere tot mai mare în ceea ce priveşte activităţile STEM după orele de curs, activităţi din ce în ce mai populare printre părinţi.”

În România compania urmează să deschidă, până la sfârşitul anului 2021, noi şcoli în oraşe precum Galaţi, Iaşi, Brăila, Oradea, încă o şcoală în Timişoara şi două noi academii în Bucureşti.

Despre competiţie Polly Yankova spune că există mai multe iniţiative similare pe piaţa din România, printre care pot fi menţionate nume ca: Logiscool, Algorithmics sau Academia Micilor Developeri.

În legătură cu evoluţia pieţei şi a interesului pe care părinţii şi copiii îl acordă acestor tipuri de activităţi extraşcolare, ea este de părere că educaţia este un domeniu care a fost întotdeauna la modă şi în creştere, în special în rândul părinţilor. În ultimii ani, „lecţiile de programare” au devenit însă noile „lecţii de engleză”, spune ea. „Toată lumea ar trebui cel puţin să înţeleagă programarea pentru a nu rămâne în urmă faţă de tendinţele viitorului şi ritmului de dezvoltare a pieţei muncii. Datorită creşterii rapide a industriei IT, se observă şi o creştere semnificativă de la an la an a cererii pentru cursuri de programare nu doar dedicate adulţilor, ci şi copiilor şi adolescenţilor. Din ce în ce mai mulţi părinţi observă beneficiile înscrierii copiilor la astfel de cursuri sau alte activităţi care fac parte din portofoliul MindHub, deoarece aceştia îşi dezvoltă unele dintre cele mai importante abilităţi necesare în secolul XXI, anume: gândirea critică şi analitică, capacitatea de a rezolva probleme şi alfabetizarea digitală în ansamblu.”