Conform Indexului locurilor de muncă OLX pentru luna iunie 2021, analizat de ZF, în topul 10 al locurilor de muncă după interesul candidaţilor, pe primele trei poziţii se regăsesc:

1. Pază şi protecţie

2. Muncă în străinătate

3. Internship – muncă temporară – sezonieră

Dacă ne ducem la polul opus în topul 10 al celor mai căutate meserii de către angajatori, pe primele trei locuri avem:

1. Ingineri – meseriaşi – constructori

2. Şoferi – servicii auto – curierat

3. Lucrători producţie – depozit – logistică

Deci, în România anului 2021, în timp ce companiile caută ingineri – meseriaşi – constructori, românii, bărbaţii, tinerii vor să se facă bodyguarzi, să plece la muncă în străinătate sau caută un job sezonier.

Este o discrepanţă foarte mare care arată şi nivelul redus de educaţie din România.

În iunie 2021, pe OLX, numărul de anunţuri de recrutare pentru ingineri – meseriaşi – constructori era de 15.359, în creştere cu 32% faţă de iunie 2020.

La polul opus, după interesul candidaţilor, numărul mediu de aplicaţii pentru un post de bodyguard era de nu mai puţin de 10,6.

Pentru posturile de muncă din străinătate numărul mediu de aplicaţii pentru un post era de 10,2. În medie, o ofertă pentru un post în afară cu un salariu lunar net de aproape 1.900 de euro (este cam mare), se ocupă în

10 zile.

În ţară, Horia Rusu, directorul general al retailerului german de bricolaj Hornbach, spunea pentru ZF că are un buget de investiţii de 80 mil. euro pentru deschiderea a încă 3 noi magazine – Constanţa, Bucureşti, Timişoara, dar cea mai mare provocare este găsirea de angajaţi.

„Găsirea şi calitatea personalului influenţează puternic decizia privind deschiderile de magazine.” El a menţionat că pentru magazinul deschis în Cluj, unde au investit 27 mil. euro, au găsit cu greu angajaţi: Oamenii sunt din ce în ce mai puţin pregătiţi.

Cum să găsească oameni pregătiţi, educaţi, dornici să muncească, dacă românii vor să se facă bodyguarzi? O meserie respectabilă, dar care  nu necesită foarte multă valoare adăugată.

Economia României se află pe val, cu o creştere estimată la peste 7% în acest an, dar care riscă să se izbească de un zid în anii următori dintr-un motiv legat nu de investiţii, nici de bani, ci de lipsa oamenilor cu care să se realizeze aceste investiţii.

Dimitrie Muscă, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici, spune că „o parte din necazurile pe care le avem astăzi cu forţa de muncă este pentru că unii dintre noi, antreprenorii, am plătit muncitorii necalificaţi, dar şi specialiştii, cu salariul minim pe economie, ceea ce i-a făcut pe oameni să-şi ia câmpii pentru că nu îşi puteau întreţine familia”.

Sistemul de educaţie se află într-o cădere continuă: dintr-o generaţie, 30% dintre copii abandonează şcoala, iar cei care termină generala luând examenul de Evaluare Naţională reprezintă doar 60-70%.

Dintre cei care dau bacul, numai 60% îl iau.

Dintre cei care intră la facultate, doar 70-80% finalizează studiile.

 În aceste condiţii,  numărul celor care au o pregătire superioară este din ce în ce mai redus şi poţi să dai cu tunul şi nu găseşti prea mulţi ingineri sau constructori.

Din masa salarială de 5 milioane de angajaţi, numai 10% au, oficial, în acte, un salariu de peste 1.000 de euro net pe lună. Iar cei mai mulţi lucrează în administraţia publică, în IT şi în bănci.

Aceasta este realitatea de pe piaţa forţei de muncă, unde companiile au nevoie de un anumit tip de angajaţi, iar piaţa le oferă bodyguarzi.

(cristian.hostiuc@zf.ro)