La nivel internaţional, anunţul pentru un nou loc de muncă atrage, în medie, 250 de CV-uri, dintre care doar şase sunt selectate pentru un interviu. Una din explicaţiile pentru rata atât de mică de succes este faptul că mulţi includ în CV informaţii ce par esenţiale, dar s-au dovedit în nenumărate rânduri doar mituri. Iată o parte dintre ele.

Unul dintre miturile cel mai des întâlnite se raportează la CV şi cât de important este să includă cât mai multe informaţii. „Recomandarea noastră este ca CV-ul să fie perceput ca fiind punctul de plecare pentru discuţie, cel care te va aduce la întâlnire. Acesta ar trebui să conţină câteva detalii despre experienţa anterioară, dar să se rezume la a atrage atenţia cu privire la activităţile derulate”, susţine Andrei Văcaru, trainer HPDI, specialist în comunicare.

„În era serviciilor, de cele mai multe ori, decizia de angajare se bazează pe interacţiunea umană. Totul se reduce la două persoane: angajator şi potenţial angajat. Până în momentul în care interviul va fi susţinut de un robot sau un soft specializat, orice generalizare cu privire la acesta poate fi scoasă din discuţie. Nu există o reţetă a succesului general valabilă, iar aceasta este cea mai importantă regulă”, explică Văcaru.

Există, de asemenea, foarte multe păreri despre ce ar trebui să spui la interviu şi ce nu ar trebui să spui. Altfel spus, cum să ne păcălim unii pe alţii. Candidatul afirmă că e dispus să facă ore suplimentare, că vrea să înveţe cât mai mult, că lucrează cel mai bine în condiţii de stres şi că ştie să facă de toate. Angajatorul „poleieşte” compania: organizaţia stimulează avansarea în funcţie, creşte salariile regulat, exista un mediu potrivit dezvoltării, echipa este una prietenoasă, mediul este dinamic etc. Drama apare după câteva luni când şi unii şi alţii îşi dau seama că lucrurile nu stau deloc aşa. Proaspătul angajat realizează că nu asta voia, iar compania înţelege că iar va avea de lucru la motivarea acestuia.

Cel mai bine pregătit va lua postul - acest lucru este valabil doar în cazul funcţiilor tehnice, adică pentru posturile în care 90% din timp faci doar ceea ce ai învăţat, şi doar 10% presupune interacţiune. În rest, există o mulţime de criterii adiacente: cum este viitorul angajat ca om, cum reacţionează la schimbări, care sunt dorinţele sale, cum interacţionează cu ceilalţi, cât este de parolist sau de creativ.

La nivel internaţional, 64% dintre cei care sunt în căutarea unui loc de muncă aleg să câştige mai puţini bani, făcând ceea ce le place. Iar acesta nu este un mit. Mulţi au înţeles că banii sunt doar o parte a realizării personale. În rest, satisfacţia, colegii, relaţia cu managerul, recunoaşterea meritelor, afirmarea ideilor, toate acestea sunt elemente esenţiale ale unei relaţii bune dintre companie şi angajat.