Ideea săptămânii de lucru de (numai) patru zile a început să scoată capul la suprafaţă: companiile/multinaţionalele încep să experimenteze această idee pentru a se pregăti pentru viitor, pentru schimbarea lumii. Ceea ce părea o utopie – cum să munceşti numai patru zile pe săptămână, iar trei să le ai libere! – începe să fie luată în considerare. A cincea zi este liberă şi plătită integral - cum ar fi, în ziua de vineri stai acasă, nu mai deschizi calculatorul, nu munceşti în formatul hibrid, ci faci punte cu weekendul care vine. Cine nu ar vrea acest lucru, cel puţin din perspectiva angajaţilor, mai ales că noua zi liberă este plătită integral? Conform unui sondaj făcut în luna ianuarie de Best Jobs, al doilea site de recrutare online din România, angajaţii îşi doresc săptămâna de lucru de patru zile, dar şase din zece companii de pe piaţă sunt reticente, în ciuda succesului experimentat în afară. Conform acestor experimente, în Marea Britanie 92% dintre companiile care au testat formatul cu patru zile lucrate în loc de cinci, fără a creşte numărul de ore din programul zilnic, au de gând să continue cu această idee, în timp ce 30% vor să-l adopte definitiv. Conform sondajului Best Jobs, la care au răspuns pe internet 2.223 de angajaţi şi 254 de companii, doar patru companii din zece ar accepta această formulă de lucru.  Deşi 80% dintre angajaţi vor să lucreze doar patru zile pe săptămână, chiar şi într-o formulă cu 10 ore pe zi, adică redistribuirea celor opt ore de vineri în celelalte zile lucrătoare, 40% dintre companii se tem că acest program ar influenţa negativ capacitatea oamenilor de a se concentra, deci implicit ar fi afectată şi productivitatea muncii, spune Best Jobs. Aproape 35% dintre firme sunt preocupate că pe termen lung angajaţii ar ajunge la extenuare din cauza volumului zilnic de muncă în creştere, respectiv de la 8 ore la 10 ore. Nu ştiu ce se află în spatele acestei idei, dar cred că în lume actuală, printr-o organizare mai bună, printr-o normare mai bună,  printr-o supraveghere mai bună, ceea ce se face acum în cinci zile se poate face în patru zile. O parte dintre analişti spun că prin acordarea unei noi zile libere se îmbunătăţeşte starea psihică a angajatului, poate sta mai mult cu familia, poate susţine industria turistică, de city break, de entertainment. Cred că în timp se va ajunge la acest lucru, adică să muncim oficial numai patru zile din şapte, dar perspectiva va fi alta: automatizarea, tehnologizarea, digitalizarea vor înlocui inevitabil forţa de muncă, care şi aşa este deficitară, cel puţin ca număr. Toate companiile încearcă să acopere deficitele de forţă de muncă prin schimbarea fluxurilor, prin tehnologizare şi digitalizare. În timp vom vedea cum aplicaţiile, roboţii, chatboţii şi, mai nou, ChatGPT vor înlocui o parte din activităţile umane, chiar şi cele care necesită acum o educaţie superioară. ChatGPT poate face acum chiar o teză, poate scrie instantaneu lucruri care până acum necesitau cercetare şi analiză. Treptat, pe măsură ce roboţii, chatboţii, chatGPT ne vor înlocui, vom fi plătiţi să stăm acasă, aceasta fiind cea mai ieftină formă pentru o companie. Câştigurile în productivitate pe care le aduc şi le vor aduce procesele de automatizare, tehnologizare, digitalizare vor permite plata unor salarii fără ca persoana respectivă să fi muncit ceva. De ce ar face companiile acest lucru? Pentru ca oamenii să nu iasă în stradă, să nu răstoarne orânduirea capitalistă, să nu se revolte împotriva viitorului. Ca să nu se ajungă aici trebuie să se găsească modalităţi de a compensa „angajatul”. Statul va ajunge la un moment dat să taxeze apariţia aplicaţiilor, roboţilor, chatboţilor, pentru că nu va avea de unde să facă rost de alte resurse, care până acum se luau prin taxe şi impozite dintr-un salariu.

Angajaţilor li se vor da bani să nu se revolte. O aplicaţie înlocuieşte sute, mii şi zeci de mii de angajaţi, nu cere majorare salarială, nu-şi ia zile de concediu, munceşte 25 de ore din 24. Dacă angajatul nu va mai avea de lucru va fi rău pentru societatea capitalsită.

Aşa că trebuie găsite măsuri de compensare pentru ca lumea să fie liniştită, să muncească patru zile, iar trei zile să facă altceva. Conform sondajului Best Jobs, în această nouă zi liberă cei mai mulţi spun că ar face activităţi în familie – 59%, s-ar ocupa de sarcinile administrative de care nu se pot ocupa în timpul programului de lucru – 44%, ar dedica mai mult pasiunilor şi hobbyurilor – 40%, sau ar alege să se odihnească – 39%.

Cred că ne îndreptăm, nu noi, ci cei care vor veni după noi, către o societate în care angajaţii vor fi plătiţi cel puţin încă o zi să facă altceva decât să muncească. Schimbările tehnologice vor fi atât de puternice încât câştigurile din productivitate vor acoperi încă o nouă zi liberă. Angajaţii trebuie să aibă bani ca să consume în continuare produse şi servicii, pentru că chatbotul Silvia sau Ion nu pot să facă acest lucru.  

(cristian.hostiuc@zf.ro)