Incertitudinile la nivel mondial, cu multiple evenimente geopolitice în desfăşurare, precum şi potenţiale noi conflicte comerciale, pot afecta perspectivele economice. În timp ce redresarea economică şi un ritm preconizat mai înalt de creştere a PIB ar influenţa pozitiv sistemul bancar, provocările fiscale şi incertitudinile politice pot aduce volatilitate şi afecta încrederea mediului de afaceri, susţine Maria Rousseva, şefa BRD. Ea consideră că perspectivele pentru sistemul bancar românesc şi pentru BRD în 2025 rămân „prudent optimiste”, fiind influenţate de o serie de factori interni şi externi. 

Gestionarea eficientă a riscurilor şi monitorizarea lor atentă vor fi esenţiale pentru a face faţă provocărilor. Experienţa noastră arată că ameninţările potenţiale pot fi transformate în oportunităţi atunci când sunt anticipate în mod corespunzător şi gestionate în timp util”, consideră Maria Rousseva, CEO al BRD-SocGen. Vorbind despre contextul internaţional, ea punctează faptul că incertitudinile la nivel mondial, cu multiple evenimente geopolitice în desfăşurare, precum şi potenţiale noi conflicte comerciale, pot afecta perspectivele economice globale.

Iar creşterea economică modestă actuală a unora dintre cei mai importanţi parteneri comerciali europeni ai României influenţează performanţa propriei noastre economii. „În România, ne confruntăm cu o deteriorare a unor indicatori macroeconomici, cu toate riscurile care decurg din ea”, atenţionează şefa băncii româneşti cu capital francez. Creşterea economică continuă să fie limitată, fiind determinată în principal de consum şi, într-o mai mică măsură, de investiţii, adaugă Maria Rousseva. În anul 2024, economia României a încetinit, ajungând la un plus de doar 1%. Dar ce sectoare economice o duc mai bine şi unde este mai puţin bine? Sectorul energetic rămâne unul strategic, spune Maria Rousseva, ea amintind de proiectele majore care au fost demarate în ultimul an şi cele care se aşteaptă să fie finalizate în perioada următoare. În actualele circumstanţe şi provocări macroeconomice, absorbţia fondurilor UE devine şi mai importantă, în opinia şefei BRD, în special a fondurilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în cadrul căruia României i-au fost alocate 13,6 mld. euro sub formă de granturi şi 14,9 mld. euro sub formă de împrumuturi, echivalentul a 8,8% din PIB. „Implementarea reformelor structurale ar trebui să conducă, de asemenea, la o schimbare a modelului de creştere către unul cu valoare adăugată mai mare şi axat pe domenii strategice precum securitatea alimentară, tranziţia verde şi securitatea energetică sau dezvoltarea infrastructurii.” În ceea ce priveşte sectorul auto, acesta se confruntă cu provocări legate de preţurile vehiculelor electrice mai ieftine din Asia, cu ieşirea SUA din Green Deal şi cu reducerea tichetului Rabla Plus pe piaţa românească, care vor pune presiune pe dealerii şi producătorii locali de componente auto şi îi vor determina să îşi reorganizeze activităţile. Cu toate acestea, pentru moment, producătorii români par să se bucure în continuare de costuri mai mici decât alte situri de producţie europene şi ar putea întâmpina dificultăţi într-o măsură mult mai mică sau într-un interval de timp amânat comparativ cu alte pieţe, este de părere Maria Rousseva, care a fost desemnată director general al BRD-SocGen spre finalul anului 2023. Pe de altă parte, vorbind despre sectorul construcţiilor, ea spune că rămâne unul provocator, având în vedere evoluţia mixtă a subsegmentelor a căror dinamică este alimentată fie de disponibilitatea fondurilor publice - segmentul infrastructurii, care a înregistrat o dinamică pozitivă în ultimii ani şi care este de aşteptat să rămână o sursă de creştere -, fie de tendinţele macroeconomice - segmentele rezidenţiale şi de inginerie civilă - care declanşează o evoluţie ciclică. Cât despre agricultură, aceasta vine după doi ani de volatilitate a preţurilor la cereale, zone afectate de secetă, toate acestea traducându-se în scăderea productivităţii şi creşterea preţurilor la inputuri, detaliază CEO-ul băncii româneşti cu capital francez. În acest context, perspectivele pentru sistemul bancar românesc şi pentru BRD în anul 2025 rămân „prudent optimiste”, fiind influenţate de o serie de factori interni şi externi, în opinia Mariei Rousseva. Ea a menţionat câţiva dintre factorii interni spunând că, în timp ce redresarea economică şi un ritm preconizat mai înalt de creştere a PIB ar influenţa pozitiv sistemul bancar, provocările fiscale şi incertitudinile politice pot aduce volatilitate şi pot afecta încrederea mediului de afaceri. Totodată, adaugă ea, o disciplină deficitară a plăţilor între companii şi organizaţii poate deteriora calitatea activelor bancare, determinând o creştere a costului riscului care afectează profitabilitatea, în timp ce o rentabilitate solidă este esenţială pentru generarea de capital şi, prin urmare, pentru asigurarea capacităţii băncilor de a finanţa în continuare economia. Astfel, gestionarea eficientă a riscurilor şi monitorizarea lor atentă vor fi esenţiale pentru a face faţă acestor provocări, în viziunea ei. Şefa BRD aduce în discuţie şi un factor mai specific pentru sistemul bancar - impozitarea cifrei de afaceri pe un orizont de timp nedeterminat şi impactul acesteia asupra profitabilităţii băncilor şi, deci, asupra capacităţii lor de generare de capital. Cu toate acestea, sistemul bancar românesc este sănătos şi stabil de mulţi ani deja, bazându-se pe o calitate generală bună a activelor, un risc de lichiditate scăzut şi o capitalizare adecvată în prezent, menţionează Maria Rousseva. „Trebuie să menţinem aceste caracteristici pozitive ale sectorului nostru bancar, pentru că ele reprezintă un factor major pentru o economie viabilă şi prosperă.“ 

„Sistemul bancar românesc este sănătos şi stabil de mulţi ani deja, bazându-se pe o calitate generală bună a activelor, un risc de lichiditate scăzut şi o capitalizare adecvată în prezent. Trebuie să menţinem aceste caracteristici pozitive ale sectorului nostru bancar, pentru că ele reprezintă un factor major pentru o economie viabilă şi prosperă.” - Maria Rousseva, CEO al BRD

Viitorul depinde, de asemenea, de abordarea proactivă în vederea transformării în oportunităţi a vulnerabilităţilor actuale, cum ar fi nivelul scăzut al intermedierii financiare sau schimbările climatice, spune ea. „Ne străduim să îmbunătăţim continuu accesibilitatea serviciilor bancare pentru clienţii noştri, concentrându-ne eforturile pentru a oferi produse adaptate, digitalizate şi mai multe finanţări sustenabile, vizând un impact pozitiv asupra mediului, societăţii şi economiei.” Referindu-se la provocarea preţurilor, a inflaţiei, şefa BRD consideră că „bătălia globală împotriva inflaţiei a fost în mare parte câştigată”, chiar dacă presiunile asupra preţurilor persistă în unele ţări, şi în special în România. Inflaţia internă a cunoscut o uşoară creştere în toamna anului 2024, ajungând la 5,1% în decembrie 2024. Iar în acest an, inflaţia oscilează tot în jurul a 5%. „Factorii determinanţi au fost reluarea creşterii preţurilor alimentelor, inerţia inflaţiei în sectorul serviciilor şi efectele de bază. Evoluţiile generale par să fie în concordanţă cu o continuare a procesului de dezinflaţie în 2025. Estimăm că inflaţia se va îndrepta spre 4% până la sfârşitul anului, susţinută de scăderea cererii, moderarea creşterii salariilor şi de o inflaţie limitată în mediul extern.” Având în vedere perspectivele legate de inflaţie, întrebarea este ce se va întâmpla cu dobânzile. Moderarea inflaţiei şi atenuarea tensiunilor de pe piaţa muncii au deschis în ultimele luni poarta reducerii ratelor dobânzilor de politică monetară în economiile majore şi regionale. Cu toate acestea, băncile centrale rămân flexibile şi nu se angajează în prealabil la o anumită traiectorie a dobânzilor, menţionează Maria Rousseva, ea susţinând că atât calendarul cât şi amploarea reducerilor depind de date şi vor fi evaluate cu atenţie pentru a se asigura că presiunile inflaţioniste subiacente sunt limitate în mod durabil. „Cu atât mai mult cu cât trăim  într-o lume dominată de incertitudini geopolitice, de distorsiuni ale lanţurilor de aprovizionare şi, mai recent, de conflicte comerciale, care pot genera oscilaţii neaşteptate în privinţa preţurilor sau a producţiei.” În acest context, navigând printre incertitudini, politica monetară locală trebuie să echilibreze nevoia de dobânzi stabile pentru a promova încrederea cu potenţialul de reducere a dobânzilor pentru a stimula creşterea, în viziunea şefei BRD. Prin urmare, BNR a menţinut o abordare prudentă a politicii monetare, reducând dobânda cu doar 50 de puncte de bază în anul 2024, aducând dobânda de politică monetară la 6,50%, de la 7% în anul 2023. Mediul ratelor dobânzilor este influenţat atât de factori interni, cât şi de tendinţe mai largi. Unii factori-cheie, cum ar fi politica monetară a BNR, tendinţele inflaţiei, creşterea PIB şi modificările EURIBOR vor contura evoluţia ratelor dobânzilor la credite şi depozite. „Cu o inflaţie persistentă şi un context geopolitic complex, BNR a menţinut o abordare prudentă a politicii monetare. Indicii de piaţă vor urma tendinţa, preţurile la credite şi depozite vor fi ajustate în mod dinamic. În ansamblu, se aşteaptă ca dobânzile la credite să scadă atât pentru RON, cât şi pentru EUR, dar costurile împrumuturilor sunt estimate să rămână relativ ridicate. Se preconizează că finanţările verzi şi cele din fonduri UE vor fi opţiunile cel mai puţin costisitoare datorită subvenţiilor.” Vorbind despre strategia BRD, a patra cea mai mare instituţie de credit din România după active, şefa băncii spune că va rămâne în anul 2025 concentrată pe creşterea organică sustenabilă, mizând pe produse de creditare competitive şi practici prudente de gestionare a riscurilor, iar ambiţia băncii este de a atinge o eficienţă mai mare prin simplificare şi rapiditate. Maria Rousseva, prima femeie ajunsă la conducerea băncii româneşti cu capital francez, primea în noiembrie 2023 aprobarea BNR pentru a deveni director general al BRD pentru următorii patru ani. Ea a preluat conducerea BRD de la Francois Bloch în anul în care banca a coborât de pe locul 3 pe locul 4 în topul celor mai mari instituţii de credit după active din România, cu o cotă de piaţă de circa 10%. „În 2025, BRD va rămâne concentrată pe creşterea organică sustenabilă. Vom oferi produse de creditare competitive, adaptate pentru a răspunde nevoilor în continuă evoluţie ale clienţilor noştri, aplicând în acelaşi timp practici prudente de gestionare a riscurilor. De asemenea, vom continua să acordăm credite verzi pentru a sprijini proiectele sustenabile ale clienţilor noştri. Ne vom îmbogăţi oferta de soluţii de gestionare a activelor şi de asigurări, alături de depozitele tradiţionale. Vom continua să investim în serviciile noastre bancare digitale şi în continuarea automatizării lor. Ambiţia BRD este să atingă o eficienţă mai mare prin simplificare şi rapiditate“. Impulsul comercial puternic al BRD este de aşteptat să continue în 2025, însă cu un avans al creditării cu o singură cifră, atât pe segmentul retail, cât şi pe cel corporate, afirmă ea. Această evoluţie este condiţionată de situaţia macroeconomică generală. De asemenea, disponibilitatea sau absenţa programelor susţinute de stat în 2025 va avea un impact în special asupra activităţii de creditare a companiilor, în opinia Mariei Rousseva. Cert este că procesul de creditare va continua să fie alimentat de componenta în lei, facilitat de cererea rezilientă atât din partea persoanelor fizice, cât şi din partea companiilor, în timp ce pentru valută cererea vine aproape exclusiv din partea clienţilor companii. În anul 2024, soldul creditelor nete acordate de BRD, inclusiv finanţarea prin leasing, a ajuns la 49,7 mld. lei, marcând o creştere de circa 19% faţă de 2023, susţinută de activitatea robustă de creditare atât pe segmentul companiilor, cât şi pe cel al persoanelor fizice. Creditele acordate companiilor au rămas principalul motor de creştere, cu un avans anual de 29% an/an, în timp ce creşterea segmentului retail a marcat un avans de 13%, conform datelor BRD. Şi pe partea de economisire, şefa băncii anticipează că depozitele ar trebui să înregistreze în 2025, de asemenea, un avans cu o singură cifră, distribuit în mod egal între segmentele retail şi corporate, principalul motor fiind moneda naţională. Într-o lume dominată de incertitudini, rolul BRD este să sprijine clienţii şi să îi însoţească chiar şi în perioade dificile, dă asigurări Maria Rousseva. „Credem că rolul nostru este mai degrabă acela de a ne sprijini clienţii să îşi ducă afacerile la următorul nivel şi să îi acompaniem chiar şi în perioadele dificile, decât să restabilim încrederea în a face business în general. Prin urmare, obiectivul nostru din ultimii ani a fost să poziţionăm BRD ca o bancă parteneră care nu doar că oferă servicii şi finanţare clienţilor noştri, ci şi investeşte în dezvoltarea cunoştinţelor lor şi este ghidată de nevoile lor.“ Rousseva detaliază spunând că BRD sprijină companiile şi antreprenorii români prin finanţări de toate tipurile, fie că vorbim despre credite clasice precum cele pentru capital de lucru şi finanţarea investiţiilor, fie despre programe care beneficiază de fonduri europene sau de sprijin din partea statului. „Pornind de la întreprinderile mici şi până la cele mijlocii, active în diverse sectoare economice, banca a acordat finanţări în cadrul diferitelor programe precum IMM INVEST/IMM PLUS, Start-Up Nation, Femeia Antreprenor şi al programelor cu fonduri europene pentru IMM-uri. 

Valoarea totală a acestor finanţări acordate în 2023 şi 2024 a depăşit 8,5 mld. lei şi aproape 10.000 de credite.“ În 2024, BRD a încheiat două noi parteneriate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă - cu Fondul European de Investiţii pentru implementarea Programului de Sustenabilitate dedicat sprijinirii IMM-urilor şi companiilor Midcap care investesc în proiecte verzi şi cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene pentru implementarea programului de granturi „Digitalizarea IMM-urilor“. De asemenea, în 2024, pe baza unui portofoliu existent de credite corporate în valoare de 700 mil. euro, BRD a încheiat o tranzacţie de securitizare sintetică de referinţă cu IFC, care a eliberat capital şi a permis BRD să accelereze finanţarea companiilor româneşti şi, în special, a proiectelor lor sustenabile, explică şefa băncii româneşti cu capital francez. În anul 2024, BRD şi-a menţinut poziţia financiară solidă, demonstrând rezilienţă şi adaptabilitate într-un mediu de piaţă dinamic aminteşte şefa băncii. „Orientarea noastră spre creştere, inovare şi satisfacţia clienţilor a condus la o performanţă comercială pozitivă. Creşterea generală a businessului este principalul accent al anului 2024, activitatea intensă de creditare traducându-se prin cote mai mari de piaţă pe toate segmentele. Realizările comerciale au dus la creşterea veniturilor. În schimb, noul impozit pe cifra de afaceri a afectat vizibil cheltuielile operaţionale ale BRD şi, prin urmare, profitul net. Totuşi, în ciuda acestui impact, am încheiat anul cu o performanţă financiară solidă la nivelul parametrilor-cheie. În ceea ce priveşte investiţiile din 2024, am continuat să îmbunătăţim canalele digitale pentru clienţii noştri şi să automatizăm procesele interne.“ Şefa BRD se aşteaptă la o uşoară creştere a creditelor neperformante, care poate fi privită ca o normalizare, mai ales în comparaţie cu perioada recentă, dintre 2022 şi 2024, caracterizată de un nivel scăzut al creditelor neperformante. “Excluzând abaterile materiale de la previziunile macroeconomice actuale, rata NPL a BRD ar trebui să rămână sub control, cu o creştere marginală la nivelul întregului portofoliu. De fapt, atunci când corelăm rata actuală scăzută de default cu numărul redus de clienţi cu dificultăţi pe care i-am observat în 2024 şi cu percepţia clienţilor noştri asupra mediului de afaceri, ne-am aştepta mai degrabă la o normalizare a costului riscului care vine după o lungă perioadă în care portofoliul nostru nu a înregistrat niciun default. Provocările din ultimii 5 ani - Covid, războiul din Ucraina, criza energetică, afectarea lanţurilor de aprovizionare şi inflaţia ridicată - au consolidat relaţia cu clienţii noştri, pentru că am navigat împreună menţinând o legătură strânsă şi un dialog deschis. Dacă anticipăm şi discutăm din timp problemele potenţiale cu care se confruntă clienţii noştri, suntem încrezători că vom găsi soluţii adecvate pentru a depăşi dificultăţile pe care ei le pot întâmpina”, a concluzionat şefa BRD. 

Cine este Maria Rousseva, CEO al BRD

1.Œ Maria Rousseva a devenit noul CEO al BRD-SocGen în anul 2023, după plecarea lui Francois Bloch.

2. Este prima femeie care a ajuns la conducerea băncii româneşti cu capital francez; este al cincilea director general al BRD-SocGen după 2009.

3. Are o experienţă de circa 25 de ani în domeniul bancar, din care 20 de ani în funcţii de conducere în cadrul grupului francez Société Générale.

4. Înainte de a ajunge la BRD, Maria Rousseva a fost membru al boardului Rosbank, subsidiara din Rusia a grupului francez Société Générale, unde a lucrat împreună cu François Bloch, pe care l-a înlocuit apoi la conducerea BRD.

5. Şefa BRD Maria Rousseva a câştigat în anul 2024 circa 167.000 lei brut/lună, adică peste 33.000 de euro brut/lună, plus beneficii în natură şi bonusuri de performanţă variabile.

6. Pentru anul 2024, Maria Rousseva, director general, a primit o remuneraţie fixă compusă din indemnizaţie anuală în valoare de 2.001.796 lei brut şi beneficii în natură în valoare de 102.377 lei brut, care au fost plătite conform politicii de remunerare. Remuneraţia variabilă acordată pentru performanţa anului 2024 a fost de 355.000 euro brut, din care a intrat în drepturi, în martie 2025, pentru suma de 142.000 euro brut şi nu a intrat în drepturi pentru suma de 213.000 euro brut, a cărei plată a fost amânată.

7. Este absolventă a Universităţii de Economie Naţională şi Mondială din Sofia, Bulgaria, specializarea în relaţii economice internaţionale, şi are o diplomă de master în Studii comerciale la Universitatea Leipzig din Germania.