Interesul investitorilor faţă de ceea ce se întâmplă cu băncile a fost ce l-a adus în România din nou pe unul dintre cei mai citaţi analişti financiari ai lumii, cunoscut şi ca unul dintre cele mai influente personaje din piaţa Forex. Călătoriile sunt parte din activitatea lui ca analist al băncii daneze de investiţii Saxo Bank,  însă pandemia de COVID a pus o pauză vizitelor sale în România. Ce l-a adus din nou aici ?

A fost ironic pentru toată lumea din pieţele financiare ceea ce s-a întâmplat - pentru că am avut momentul crizei, în sensul în care totul se prăbuşea, nimeni nu ştia ce va aduce viitorul, pieţele erau total disfuncţionale, a existat o volatilitate totală, apoi, răspunsul în termen de politici a fost atât de masiv, de puternic, copleşitor –  combinaţia acestor politici monetare şi de salvare a sistemului a fost exagerată”, a spus John J. Hardy, într-o discuţie scurtă la cea mai recentă vizită a sa la Bucureşti.

Este al treilea interviu pe care îl are cu BUSINESS Magazin: dacă în 2014 a vorbit despre predicţiile „scandaloase” ale băncii daneze de investiţii, în 2017 anunţa deja că ne îndreptăm spre o nouă criză, iar acum s-a axat pe felul în care evenimentele disruptive din economia globală conturează piaţa investitiţiilor.

Din punctul lui de vedere, eforturile de salvare ale Silicon Valley Bank au reprezentat un răspuns prea entuziast în termen de politici ale autorităţilor. „Sunt alte lucruri care se întâmplă - există mai multe motive pentru care credem că inflaţia va rămâne la niveluri ridicate, nu la cele pe care le vedem în prezent, ci relativ ridicate comparativ cu nivelurile de dinainte de pandemie. Asta are legătură cu nesiguranţa legată de viitorul energiei - va costa mult înlocuirea gazului natural rusesc, piaţa petrolului brut devine mai fragmentată în toată lumea, imperativele legate de apărare cresc cheltuielile militare, ceea ce influenţează inflaţia, de asemenea.”

Prin urmare, Hardy este de părere că, deşi îşi va tempera creşterea, „inflaţia  este aici să rămână”:„Poate va oscila mai mult, dar în general va fi la un nivel mai ridicat decât cel pe care l-am văzut cu mult înainte de pandemie.  Vom vedea o inflaţie volatilă, va fi o creştere de peste 3% în Europa - dacă înainte era de 5%, probabil că acum va fi de 5-7%, va fi mai ridicată decât obişnuia să fie, în mod susţinut, de-a lungul timpului. Aşadar, avem o convingere puternică legată de faptul că, de-a lungul timpului, inflaţia ar putea să scadă, dar nu se va mai normaliza, la niveluri prepandemice”. De asemenea, din punctul lui de vedere, chiar dacă inflaţia a fost o provocare, aceasta nu a zguduit atât de tare economia – încă:  „Credem că suntem la începutul unui nou ciclu de creditare şi s-ar putea să vedem o recesiune în 1-2-3 trimestre de acum”.

1. Sunt ţările din Europa Centrală şi de Est de partea bună a economiei mondiale în contextul actual?

Cred că multe dintre ţările Europei Centrale şi de Est devin mai conectate cu ţări din zona Euro, în special cu Germania, sunt ţări conectate de maşinăria industrială a Germaniei. Este mai puţin situaţia României, sunt alte părţi ale economiei României care sunt unice şi puternice - mai ales când vine vorba de linia producţiei de alimente, dar există o mare nelinişte în zona industrială a economiei Germaniei, care este o mare putere. Cum alimentezi această putere, dacă preţurile legate de energie sunt de două  sau de trei ori mai mari decât obişnuiau să fie? Economiile Europei Centrale şi de Est trebuie să abordeze şi să rezolve această problemă la diferite niveluri în funcţie de industrie - economia Cehiei este mai conectată la asta - aşa cum va evolua Europa, aşa va evolua zona Europei Centrale şi de Est.

2. Când va fi vârful crizei?

Nu aş vrea să îi spun criză, va fi un ciclu clasic de creditare - am întărit politicile care au impact, inflaţia are impact în economia reală, standardele de creditare ale băncilor cresc, ca urmare a rezultatului creşterii dobânzilor de referinţă, ceea ce înseamnă că este mai scump să se finanţeze, cei care economisesc s-ar putea să fie mai bucuroşi să îşi ţină banii într-un fond de investiţii sau într-un fond guvernamental de trezorerie care oferă mai mult profit.

Nu m-am gândit atât de mult la un anumit moment de impact în Europa, fiindcă suntem puţin în faţa curbei, dar am putea vedea un efect semnificativ cândva la finalul anului acesta şi începutul anului viitor. Situaţia din Statele Unite ne-a luat prin surprindere: ne gândeam că economia a intrat pe un făgaş normal cu creşterile de dobândă Fed, nu este afectată activitatea economică, inflaţia este încă ridicată, nivelurile de activitate economică sunt încă bune - piaţa locurilor de muncă în special nu pare să fie influenţată.

Surpriza a venit din cauza poveştii SVB - a fost un moment de trezire care a venit deodată - a fost acolo tot timpul, dar momentul realizării a venit brusc, din cauza băncii - asta a făcut finanţarea lor să fie mai scumpă. Economia este ceva comportamental - o criză se poate întâmpla, poate fi o surpriză, dar trebuie să ne întrebăm ce schimbări va aduce în comportamentul oamenilor - aceasta a demonstrat o situaţie care exista de mult timp -  costurile băncilor au crescut tot timpul. Recesiunea se va întâmpla tot timpul la un moment dat, de cele mai multe ori este ceea ce se întâmplă după o politică restrictivă - dar nu era ceva ce ne îngrijoram că se va întâmpla atât de curând, cum facem acum.

3. Este o situaţie similară cu criza din 2008-2009?

Nu, chiar deloc, fiindcă pe atunci era vorba despre o bulă speculativă, mai ales concentrată în jurul acestor mari bănci de investiţii americane, care creau toate aceste instrumente în jurul real estate-ului şi în special real estate-ului din piaţa rezidenţială – prin acordarea de împrumuturi unor oameni care nu ar fi trebuit să primească niciodată aceşti bani şi apoi disipând o parte din risc cui puteau. A fost o bulă speculativă şi acele bănci nu au avut capitalul necesar să acopere aceste riscuri - ne-am învăţat lecţia, am oprit băncile să mai aibă genul acesta de comportament.

4. Capitalismul mai funcţionează sau nu?

Felul în care autorităţile au răspuns  la situaţia SVB începe să contureze întrebări foarte inconfortabile despre ce înseamnă azi o bancă - dacă o bancă va fi mereu salvată, de ce ar trebui să permitem băncilor să preia riscuri pe seama plătitorilor de taxe? Nu am răspunsul pentru asta, dar riscul va fi că, dacă autorităţile intervin de fiecare dată, ne vom întreba ce mai este o bancă – de ce ar trebui să existe o bancă? Asta înseamnă că toate împrumuturile ar trebui gestionate de către stat? Nu vrem nici asta, ceea ce ar însemna o planificare în sistem centralizat - acestea sunt întrebări foarte complicate şi cred că ne vom confrunta cu ele în anii ce urmează. Nu am răspunsul - dar trebuie să fii capabil să vezi că băncile eşuează - băncile au eşuat pe parcursul istoriei, iar cineva care avea 20 milioane de dolari în bancă trebuia să îşi asume un risc atunci când îşi plasa banii într-un loc. Capitalismul ar  trebui să fie despre a permite lucrurilor să eşueze - dacă nu au performat, preluăm lovitura, încercăm să ne luăm alţi parteneri de încredere - altfel e planificare centrală, ceea ce aduce un set total diferit de riscuri.

5. Ce ar trebui ca oamenii să facă pentru banii lor în prezent?

Ar trebui să fie atenţi cu ei - ne îndreptăm spre recesiune, spre finalul unui ciclu de creditare, s-ar putea să ne confruntăm cu o volatilitate a pieţelor, în acelaşi timp însă - cred că  preţurile nominale ale activelor vor rămâne la niveluri relativ ridicate fiindcă inflaţia va rămâne relativ sus, aşadar, aş fi poziţionat mai conservator în piaţă, dacă aş avea obligaţiuni, aş păstra obligaţiunile pe 1-2-3 ani.

6. Cum au reacţionat clienţii voştri la incertitudinile pieţei?

 Există tot felul de clienţi. Există cei speculativi – când preţul unui activ scade, cumpără imediat. Există, apoi, cei care realizează că pot face un profit cumpărând titluri de trezorerie – de exemplu din Germania sau Franţa – mai ales că acum avem dobânzi atractive, după ce ele nu au existat multă vreme. A fost o bulă speculativă şi a crescut foarte mult numărul de clienţi şi participanţi la piaţă, există oameni care au intrat pe burse pentru prima dată – indiferent dacă au avut abordarea „intru şi investesc orice ar fi” sau au investit în cripto, acţiuni... Dar bula asta s-a spart şi ne-am apropiat de nivelul la care eram înainte de pandemie, chiar dacă creşterea nebunească a acţiunilor companiilor de tehnologie s-a moderat doar puţin. 

7. Cum va influenţa inteligenţa artificială businessul?

Va influenţa businessul tuturor - nu ştiu cum va evolua ChatGPT, dar cred că va aduce un impact uriaş asupra a orice. Există poveşti anecdotice despre impactul asupra profesiilor din zona de legal, IT, vor exista noi categorii de joburi, va avea aplicaţii peste tot, nu îmi pot imagina ce va însemna asta, dar va avea un impact semnificativ - este un game changer. Va fi nevoie de mai multe putere în materie de computere, aşa că există o concentrare pe businessurile axate pe producţia de procesoare (nu e o recomandare, e un comentariu neutru); îi încurajez pe oameni să citească tot ce pot pe această temă.

8. Când investim şi ce abordare ar trebui să avem asupra riscurilor de investiţii?

Când toată lumea speculează într-un ritm haotic, atunci trebuie să îţi reduci şi tu riscurile - să mitighezi riscurile - când toată lumea „se ascunde sub masă” şi se teme de viitor, atunci e bine să investeşti - fii foarte conştient de mediul în care eşti şi legat de ceea ce face turma - asta ar fi perspectiva mea referitoare la această întrebare.  

Carte de vizită:

1. John Hardy este o prezenţă constantă, ca invitat sau comentator, în emisiunile realizate de Bloomberg şi CNBC şi a fost numit unul dintre cele mai influente personaje din piaţa Forex în 2008;

2. A ajuns aici după un traseu atipic: a absolvit Universitatea din Texas în 1995, obţinând o diplomă în istorie europeană, şi, după o perioadă în care a locuit în Germania, pentru a studia limba germană, iar apoi în Rusia, unde a învăţat rusa, Hardy s-a dedicat în totalitate pasiunii sale pentru economie;

3. Din 2002, s-a alăturat Saxo Bank, „când banca avea circa 100 de angajaţi”, iar din 2004 s-a mutat în departamentul de strategie al FX. În prezent, Saxo Bank este de zece ori mai mare decât la angajarea lui, iar Hardy este responsabil cu actualizarea comentariilor de zi cu zi de pe pieţele valutare ale Saxo Bank discutând politicile Băncii Centrale şi tendinţele macroeconomice.