Inflaţia scade, dar nu în acelaşi ritm cu creşterea înregistrată anul trecut, dobânzile dau semnale că vor urma de asemenea o traiectorie descedentă, dar cel puţin pentru anul 2023, lucrurile nu se schimbă, cu o dobândă de politică monetară care va rămâne ancorată la nivelul de 7%, până în luna mai 2024, moment în care vor începe să se observe schimbări concrete sunt câteva din concluziile şi estimările lui Zdenek Romanek, CEO al Raiffeisen Bank România.

Anul 2023 a fost pus sub semnul unei incertitudini accentuate, după ce anul trecut prespectivele privind o inflaţie mai mică, dobânzi mai mici, practic o revenire la un moment asemănător, cel puţin cu cel prepandemic, începea să pară departe de a deveni realitate.  Zdenek Romanek, CEO al Raiffeisen Bank, a preluat şefia băncii din anul 2022 de la Steven van Groningen, care a dirijat instituţia de credit prin cele mai tulburi vremuri din ultimii 20 de ani.

Pasionat de tehnologie şi de impactul digitalizării asupra industriei de banking, Zdenek Romanek a venit la cârma Raiffeisen Bank România cu experienţă în servicii financiare şi consultanţă de management. Înainte de preluarea mandatului, a dobândit o vastă expertiză de leadership cu expunere internaţională în mai multe ţări din Europa şi SUA. Timp de aproape şapte ani, a fost membru al Comitetului Director şi vicepreşedinte retail la Slovenska Sporitelna, responsabil de coordonarea digitalizării băncii, totodată implicat în dezvoltarea strategiei de transformare digitală la nivelul întregului grup Erste, în cadrul căruia a coordonat şi activitatea de bancassurance.

Din poziţia pe care a dobândit-o în urmă cu un an, Zdenek Romanek observă că industria bancară trece prin schimbări semnificative, care are la bază mai mulţi factori precum digitalizarea accelerată, pandemia, evoluţiile din planul geopolitic, mediul de afaceri imprevizibil pe fondul inflaţiei ridicate şi crizei energetice. Cu toate acestea, el consideră că activitatea economică a dat dovadă de rezilienţă în ciuda acestor provocări.

Pe de altă parte, CEO-ul Raiffeisen Bank a explicat că abia după ce inflaţia se va stabiliza sub nivelul de 10% şi îşi va consolida această tendinţă de scădere există posibilitatea de a se îmbunătăţi perspectiva în privinţa dobânzilor în anii următori, ceea ce ar putea însemna o revenire a creditelor ipotecare în planurile celor care solicită credite. „În contextul unei cereri mai scăzute în prima parte a anului, tendinţă vizibilă încă din ultimul semestru al anului trecut, se observă o uşoară creştere a volumelor de credite din piaţă, care s-au redresat uşor în trimestrul 2 al acestui an. Factorii economici, în principal, inflaţia ridicată, dar şi ratele de dobândă ale indicilor de referinţă din piaţă au avut un efect de încetinire a creditării, într-un context de nesiguranţă financiară. Clienţii au fost mai precauţi în decizia de a accesa un credit de consum în aceste condiţii. Noi ne dorim să venim în sprijinul lor şi oferta noastră de credite de consum include produse de creditare cu dobândă fixă care pot aduce un plus de siguranţă, împreună cu accesarea unei asigurări de viaţă şi şomaj, plus un discount la dobândă. Pe măsură ce vom observa o stabilizare economică şi o scădere a inflaţiei, putem vorbi şi despre o revenire graduală a creditării, posibil mai vizibilă în următorul an”, a explicat Zdenek Romanek.

Carte de vizită

1. Zdenek Romanek, CEO al Raiffeisen Bank, a preluat şefia băncii din anul 2022 de la Steven van Groningen, care a dirijat instituţia de credit în ultimii

20 de ani;

2. Înainte de preluarea mandatului, a dobândit o vastă expertiză de leadership cu expunere internaţională în mai multe ţări din Europa şi SUA;

3. Timp de aproape şapte ani, a fost membru al Comitetului Director şi vicepreşedinte retail la Slovenska Sporitelna, responsabil de coordonarea digitalizării băncii, totodată implicat în dezvoltarea strategiei de transformare digitală la nivelul întregului grup Erste, în cadrul căruia a coordonat şi activitatea de bancassurance.

În prezent, printr-o analiză efectuată la modul general, fără a lua în calcul particularităţile clienţilor, considerând că nu mai există alte datorii, o persoană cu un salariu net de 6.000 lei ar putea accesa, teoretic un credit de minim 300.000 lei (60.000 euro), sumă care însă poate avea diferenţe semnificative de la caz la caz în funcţie de perioadă, tipul dobânzii alese şi alte condiţii particulare, a mai adăugat CEO-ul Raiffeisen Bank România. „Deşi în perioada următoare este de aşteptat să vedem o tendinţă de scădere a dobânzilor în piaţă, la contractarea unui credit imobiliar clienţii trebuie să ştie că este vorba despre un termen de rambursare lung. Acest lucru înseamnă că pot traversa mai multe cicluri economice, în care se pot confrunta cu momente de creştere a dobânzilor. Recomandăm clienţilor noştri să ia în considerare variantele de creditare cu dobândă fixă o perioadă, să opteze pentru încheierea unei asigurări de viaţă asociate creditului, care le  asigură protecţie pe tot parcursul perioadei de creditare şi vine cu o dobândă mai atractivă pentru credit. Totodată, recomandăm să opteze pentru o locuinţă «verde», care presupune un cost redus - atât din perspectiva creditului, cât şi a întreţinerii locuinţei. Refinanţarea şi consolidarea creditelor existente este încă o variantă de optimizare a bugetului, care poate permite clientului să se califice la o sumă mai mare.”

În ceea ce priveşte posibilitatea de scădere a dobânzilor, Zdenek Romanek este de părere că iniţierea unui nou ciclu de reducere a ratei dobânzii de politică monetară de către banca centrală rămâne un eveniment îndepărtat, având în vedere presiunile inflaţioniste încă foarte ridicate. „Astfel, ne aşteptăm ca BNR să înceapă reducerea ratei dobânzii de politică monetară de la nivelul curent de 7% abia în luna mai 2024, odată cu consolidarea perspectivelor ca rata anuală a inflaţiei să scadă sub acest nivel. Pe fondul surplusului amplu de lichiditate înregistrat în piaţa monetară şi al încheierii ciclului de creştere a ratei dobânzii de politică monetară, ratele dobânzilor din piaţa monetară (ROBOR) au înregistrat scăderi ample de la nivelurile maxime din octombrie anul trecut, tranzacţionându-se în prezent la niveluri semnificativ mai mici decât rata dobânzii de politică monetară de 7%. Reducerea ratelor dobânzii din piaţa monetară a determinat o scădere a ratelor dobânzii la depozitele noi ale companiilor (începând cu luna decembrie a anului trecut) şi ale populaţiei (începând cu luna ianuarie). De asemenea, ratele dobânzii la creditele noi acordate companiilor au scăzut şi ele începând cu luna decembrie datorită indexării lor la ratele dobânzii din piaţa monetară. Ratele dobânzii la creditele noi acordate populaţiei au înregistrat şi ele o scădere în cel de-al doilea trimestru al acestui an ca urmare a iniţiativelor unor bănci de a stimula cererea de credite.” Şeful Raiffeisen Bank a mai explicat că tendinţa de scădere a ratelor dobânzilor pentru creditele acordate populaţiei ar trebui să se intensifice în 2024, odată cu reducerea ratei dobânzii de politică monetară de către BNR. „Evoluţia viitoare a ratei inflaţiei continuă să prezinte un grad ridicat de incertitudine, sugerând perspectiva unei politici monetare prudente şi limitând spaţiul pentru o reducere rapidă a ratelor de dobândă în trimestrele următoare. De asemenea, modul în care se va realiza procesul de consolidare fiscală rămâne un factor important pentru evoluţia viitoare a ratelor de dobândă atât prin impactul pe care îl va avea asupra primei de risc, cât şi asupra evoluţiei inflaţiei.” Pe segmentul de corporate, situaţia este puţin diferită. Zdenek Romanek consideră că această zonă va evolua bine din perspectiva creditării. „Vedem, în continuare, proiecte de investiţii care solicită finanţări de la bancă. Totuşi, ritmul mediu al creditării este în scădere faţă de anul 2022, oarecum normal, având în vedere încetinirea creşterii economice din 2023. Sunt câteva sectoare pe care le vedem ca motor de creştere: energie, în special prin proiectele de energie regenerabilă; construcţii şi infrastructură – inclusiv prin prisma PNRR, dar şi sectorul logistic.” De asemenea, toate proiectele cu componentă de sustenabilitate/ ESG vor avea prioritate la finanţare, există un apetit ridicat al băncilor în această zonă, a mai adăugat şeful băncii. „Totodată, mediul inflaţionist a pus şi pune, în continuare, presiune pe nevoile de finanţare a capitalului circulant al companiilor mai ales în zona companiilor mid-market. Aici programele de risk sharing atât cele publice (IMMINVEST), cât de exemplu şi cele pe supranaţionale (EIF - SMEI) contribuind în mod substanţial la susţinerea cash-flow-urilor acestor companii. De asemenea, suntem în discuţii foarte avansate pentru noi scheme de garantare (EIF - Invest EU), program ce sperăm că va fi disponibil chiar de la începutul anului viitor. Este vorba despre un program ce vine să susţină atât competitivitatea, cât şi sustenabilitatea companiilor, graţie celor două tipuri de garanţii oferite.” În ceea ce priveşte zona dobânzilor la depozite, atât inflaţia şi ratele de referinţă ale băncilor centrale, cât şi nevoia de lichiditate din piaţă joacă un rol important. „Rata anuală a inflaţiei şi-a continuat traiectoria descendentă, ceea ce pune presiune pe scăderea dobânzilor, dar noi ne propunem să oferim dobânzi cât mai atractive, astfel încât clienţii noştri să poată economisi şi să-şi protejeze economiile deja acumulate. Dincolo de depozitele bancare, clienţii noştri au la dispoziţie şi alte instrumente care îi ajută, chiar mai bine, să-şi îndeplinească obiectivele pe termen lung.” Raiffeisen Bank era a treia cea mai profitabilă bancă din România la finalul primelor şase luni din 2023, după Banca Transilvania şi BCR, cu o creştere de 45% faţă de primul semestru al anului trecut, ajungând la 874 mil. lei. Din perspectiva activelor, Raiffeisen Bank a ajuns la 66,2 mld. lei la finalul lunii iunie 2023, înregistrând o creştere de 10% comparativ cu primele şase luni din 2022.