Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business Magazin.

Când sperăm la un câştig care depinde strict de voia întâmplării, cum ar fi la loto, cuvântul „joc” capătă un sens favorabil, potrivit, dar când câştigul este legat de mai mulţi factori şi forţe care pot fi analizate şi utilizate, cum este cazul investiţiilor în diverse pieţe, cuvântul are un sens nefavorabil, peiorativ. Că este greşită asocierea investiţiilor la bursă cu sintagma „a juca la bursă” o spune şi Horia-Gabriel Rădulescu, avocat specializat în drept comercial şi pieţe de capital.

„Eram în plină pandemie, nu ştiam către ce ne îndreptăm şi am decis să încep să mă informez în legătură cu piaţa de capital şi apoi să fac mici investiţii. Am învăţat lucrurile din mers, cum s-ar spune.” Acesta este doar unul dintre diferitele şi nenumăratele începuturi într-ale investiţiilor. Este modul în care avocatul Horia-Gabriel Rădulescu, în vârstă de 27 de ani, a făcut cunoştinţă cu piaţa de capital.

Originar din Ploieşti, Horia a venit la Bucureşti să studieze dreptul la Universitate. S-a specializat ulterior în drept comercial şi pieţe de capital, deschizându-şi propriul cabinet de avocatură.

Faptul că intra zi de zi în contact cu societăţi listate la Bursa de Valori Bucureşti sau care vor să devină companii publice nu a făcut decât să îi valideze decizia de a-şi deschide un cont de tranzacţionare luată în ianuarie 2021.

„De foarte multe ori colaborarea cu antreprenori români este solicitantă, însă extrem de interesantă, deoarece modul de gândire al acestora nu se încadrează în tipar, fiind interesaţi permanent de identificarea unor soluţii de a acţiona în mod diferit în piaţă. Consider că am extrem de multe lucruri de învăţat din aceste interacţiuni şi sunt încântat că am oportunitatea de a colabora cu aceşti oameni”, recunoaşte el.

Horia-Gabriel Rădulescu, 27 de ani

PROFESIE:  jurist

OCUPAŢIE: avocat

INVESTEŞTE: pe termen lung, din pasiune

Horia crede în companiile româneşti şi că acestea pot livra rezultate, astfel că atunci când a luat decizia să investească la BVB, şi-a asumat şi că va investi doar pe termen lung. Faptul că achiziţionează acţiuni ale companiilor îi permite să le fie într-o mică măsură alături pe parcursul dezvoltării lor.

„Investesc pe termen lung şi foarte lung, deoarece consider că doar în acest fel se pot înregistra rezultate şi se poate observa modul în care o companie evoluează. Desigur, această strategie se aplică în majoritatea cazurilor, dar pot exista şi cazuri excepţionale”, mai spune el.

La început, Horia a investit 3.000 de lei, pe atunci cerinţa minimă obligatorie pentru deschiderea unui cont de tranzacţionare la unul dintre brokerii români. Spune că procesul este unul destul de facil, „similar cu deschiderea unui cont la o bancă. Într-o zi este totul gata”.

O sugestie pe care ar adresa-o brokerilor ar fi aceea de a crea posibilitatea ca elevii de liceu să-şi deschidă conturi în care să simuleze activitatea de tranzacţionare.

„În cadrul acestora pot fi oferite şi tutoriale de educaţie financiară, cum să tranzacţionezi, obligaţii de raportare ale companiilor la bursă şi altele. Astfel, odată ce elevii vor ajunge activi în societate şi vor avea venituri, respectiv dorinţe de economisire, investiţiile la bursă vor veni ca o soluţie firească, alături de alte produse de economisire, cum ar fi depozitele sau fondurile de investiţii”, continuă investitorul.

Avo­catul crede că pieţei locale îi lipsesc un număr mai mare de investitori şi un nivel crescut de educare a populaţiei în legătură cu ceea ce reprezintă piaţa de capital. Dacă nu îţi doreşti un câştig imediat, bazat pe speculă, întreg procesul de investire este unul de învăţare, spune el, un proces care poate aduce câştiguri mai mici sau mai mari în funcţie de cât de repede ai intrat în piaţă şi cât de implicat ai fost. Şi el atrage atenţia la sensul peiorativ al sintagmei „a juca la bursă” dat de jocurile de noroc.

„De multe ori mă gândesc la trecut, când majoritatea oamenilor nu aveau încredere să îşi ţină economiile sau veniturile la bănci, iar în prezent cam oricine are un cont curent deschis, la care anexează poate chiar produse de economisire.

Acelaşi parcurs mi l-aş dori şi pentru piaţa de capital din România, care are nevoie de mult mai multă încredere din partea populaţiei. Pentru a atinge acest obiectiv însă, este nevoie de multă educaţie pentru a ieşi din zona de speculă şi a nu mai asocia investiţiile la bursă cu sintagma «joci la bursă»”, consideră investitorul.

La acest moment, Horia investeşte din pasiune şi încearcă să păstreze o constanţă a fondurilor pe care le dedică lunar investiţiilor. Pentru el, însăşi recurenţa investiţiei reprezintă la fel de bine o metodă excelentă de economisire. Celor care se gândesc să facă şi ei primul pas în ringul bursier acesta le recomandă ca la început să fie moderaţi şi să se uite mai degrabă către companii mai solide de pe piaţa reglementată.

Horia îşi aminteşte că portofoliul iniţial era construit în proporţie de 80% din companii listate pe segmentul principal al bursei – „Erau companii solide, companii de stat”. Dintre achiziţiile de la acel moment, mai deţine în portofoliu doar Nuclearelectrica şi OMV Petrom.

Între timp, împărţirea portofoliului între cele două pieţe s-a schimbat, 80% din acesta fiind constituit astăzi din companii antreprenoriale, multe dintre ele listate pe piaţa AeRO. Între cele 12 societăţi din portofoliu, sectoarele predominante sunt IT-ul (47%), energia (28%) şi agricultura şi retailul (13%).

Cea mai mare deţinere este în compania de securitate cibernetică SafeTech Innovations (simbol bursier SAFE), unde a participat şi la plasamentul privat din cadrul majorării de capital social desfăşurată anul trecut, cu o pondere de 40% în portofoliu. Urmează, cu 14,6%, producătorul de energie nucleară Nuclearelectrica (SNN) şi compania românească de inginerie şi tehnologie Simtel Team (SMTL), cu 8,6%.

Alte deţineri sunt Agroserv Măriuţa (MILK), compania din spatele brandului Lăptăria cu Caimac (6,6%), OMV Petrom (SNP), singurul producător local de petrol şi gaze (5,1%), AROBS Transilvania (AROBS), cea mai mare companie de tehnologie listată la Bucureşti (4,6%), One United Properties (ONE), dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidenţiale, de birouri şi mixte (4,6%), Holde Agri Invest (HAI), operator de terenuri agricole (4,3%), BRD, a doua cea mai mare bancă de la bursă (3%), Sphera Franchise Group (SFG), care administrează în regim de franciză KFC şi Pizza Hut în România (3%), Agroland Business System (AG), grup antreprenorial românesc de retail, agricultură şi alimentaţie (2,8%) şi Softbinator Technologies (CODE), dezvoltator de software (2,8%).

Cu suişuri şi coborâşuri

Am discutat în seria de articole Profil de investitor cu persoane care au început să investească în momente diferite, poate în perioade de creştere sau poate când pieţele erau în picaj, dar fie că au intrat pe bursă în anii ’90, fie că au fost parte din noul val de investitori, dinamicile anterioare nu reprezintă o garanţie a dinamicilor viitoare, fie ele negative sau pozitive. Cum a fost experienţa lui Horia? A marcat pierderi vreodată? Dacă da, cum a reacţionat?

„Cred că orice activitate pe care o desfăşurăm presupune suişuri şi coborâşuri. Am înregistrat şi pierderi în activitatea investiţională, însă acestea nu au fost mari. La momentul la care nu am mai crezut într-o companie am preferat să marchez pierderea şi să redirecţionez fondurile rezultate către o altă investiţie. Încă deţin în portofoliu companii pentru care înregistrez pierdere, dar consider că mare parte din acestea au posibilitatea de a reveni şi de a înregistra creşteri ale preţurilor acţiunilor”, mărturiseşte el.

Investiţiile pe termen lung, ca şi timpul, au de multe ori – să-i spunem – „talentul” de a şterge eventualele pierderi. Desigur, dacă ne uităm la anii anteriori, mulţi investitori poate că s-au speriat sau poate nu au continuat investiţiile în acelaşi ritm susţinut. Perioadele de criză ne fac să fim mai prudenţi şi îi pot speria sau deruta şi pe cei mai experimentaţi dintre investitori.

„În momente de criză este normal ca lucrurile să stagneze sau chiar să scadă şi mă refer aici fie la investitori, adică la stagnarea sau scăderea volumului şi a ritmului investiţiilor, care de multe ori se traduce şi în scăderea lichidităţii, fie la companii, care în situaţii precum război, pandemie, criză economică globală încearcă să menţină ritmul, dar uneori contextul de piaţă îi poate conduce către stagnări sau chiar scăderi”, spune Horia.

În perioade de criză, el a continuat să investească în companiile din portofoliu şi să îşi crească participaţia, fără a explora foarte multe companii noi. Şi-a menţinut investiţiile lunare la acelaşi nivel. Crede că perspectivele pieţei de capital din România sunt de creştere în perioada următoare, iar companiile venite la bursă în ultimii ani vor începe să livreze rezultatele prognozate la listare.

„Pentru mulţi emitenţi anul anterior a fost unul de adaptare la condiţii de piaţă excepţionale. În condiţiile actuale, mizez pe sectorul agri, pe IT şi pe energie. Anul 2023 pare că aduce perspective bune.”

DICŢIONARUL INVESTITORULUI

1.  Dividendul este o parte din profitul unei companii plătită acţionarilor. Dividendele sunt văzute ca o modalitate de recompensare a investitorilor, sub formă de numerar sau sub formă de acţiuni gratuite. De exemplu, dacă o companie plăteşte un dividend de 20 de bani pe acţiune din profitul unui an sau din rezerve, un investitor cu 100 de acţiuni primeşte 20 de lei. Acordarea de dividend poate fi înţeleasă şi ca distribuirea de acţiuni cu titlu gratuit pentru un procent din profit şi păstrarea acestei sume la dispoziţia companiei. Dividendele care sunt distribuite în plus faţă de cele anuale se numesc dividende speciale.

2. Politica de dividend  reprezintă opţiunea adunării generale a acţionarilor unei companii între reinvestirea parţială sau integrală a profitului net şi/sau distribuirea parţială ori totală. Politica dividendelor este influenţată de situaţia financiară a firmei şi de preferinţele şi puterea acţionarilor. Unele companii au politică de dividend generoasă, cu repartizări chiar şi de 90% din profit şi, prin urmare, randamente ridicate ale dividendelor. Randamentul este calculat ca raportul dintre dividendul brut pe acţiune şi preţul acţiunii.

3. Adunările generale ale acţionarilor (AGA) sunt întrunirile acţionarilor la o dată şi un loc determinate pentru a hotărî mersul unei societăţi. Acestea sunt ordinare şi extraordinare şi au mai multe atribuţii. Adunarea ordinară se întruneşte cel puţin o dată pe an, în cel mult patru luni de la înche­ierea anului financiar. Este obligată să dezbată, să aprobe sau să modifice, printre altele, situaţiile financiare anuale, dividendul, administratorii, remuneraţia şi bugetul de venituri şi cheltuieli. Adunarea extraordinară se întruneşte ori de câte ori este necesară luarea unei hotărâri legate de schimbarea formei juridice a societăţii, schimbarea sediului sau a domeniului de activitate, înfiinţarea sau desfiinţarea de sedii, majorări de capital, emisiuni de obligaţiuni şi altele.

4. Majorarea capitalului social este o procedură prin care se măreşte suma care reprezintă capitalul social al unei companii sau prin care se include un bun în patrimoniul acesteia de către acţionari. În funcţie de natura ei, o majorare de capital social poate fi astfel prin aport în numerar sau prin aport în natură. Începând cu 2013, majorarea capitalului social în cazul emitenţilor listaţi la bursă se face ulterior aprobării de catre Autoritatea de Supraveghere Financiară a unui prospect simplificat.

ÎN CE MAI INVESTIM

SECURITATE CIBERNETICĂ 

SafeTech Innovations

SafeTech Innovations este o companie românească specializată în furnizarea de servicii şi soluţii de securitate cibernetică firmelor locale şi internaţionale. A intrat la tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti în ianuarie 2021, în urma unui plasament privat prin care a atras 2,5 milioane de lei de la investitori în numai 37 de secunde, sub simbolul bursier SAFE.

Oferta de listare a fost atunci suprasubscrisă de 8,6 ori, capitalizarea anticipată fiind de 12,5 milioane de lei. Investitorii acordă astăzi companiei o evaluare de 206,2 milioane de lei, adică de aproximativ 16,5 ori mai mare decât înaintea listării.

De la începutul acestui an, acţiunile SAFE au un avans de 9,3%, pe fondul unui rulaj de 4 milioane de lei, iar în ultimul an au un minus de 7,1%, pe tranzacţii de 17,2 milioane de lei, conform datelor BVB. Compania a realizat transferul de pe piaţa secundară AeRO pe piaţa principală în şedinţa din 6 februarie 2023.

SafeTech Innovations a fost înfiinţată în 2011 de Victor Gânsac şi Paul Rusu, acţionari care au participaţii de 36,76% şi de 36,74%, restul de 26,5% din acţiuni fiind în conturile altor investitori. Victor Gânsac este totodată CEO şi preşedinte al consiliului de administraţie.

Brandul este prezent în trei ţări, prin birourile deschise în Bucureşti, Londra şi Abu Dhabi, iar anul acesta îşi propune să deschidă un birou în Statele Unite. Pentru 2022, SafeTech a anunţat un profit net de 10,2 milioane de lei, cu 70% mai mare faţă de rezultatul net din 2021, la afaceri de 34,9 milioane de lei, plus 52%, arată datele din raportul financiar anual preliminar.

În ceea ce priveşte performanţa financiară din 2022, serviciile de securitate cibernetică au contribuit cu 43% la cifra de afaceri totală, iar implementarea soluţiilor de securitate cibernetică au contribuit cu 57%. În 2022, SafeTech a avut parte de o creştere a numărului de contracte recurente, dar şi la nivel de clienţi, reuşind să câştige 14 clienţi noi.

În 2023, Safetech Innovations vizează consolidarea afacerii din România, atât prin creşterea numărului de clienţi noi, cât şi a numărului de contracte recurente, precum şi dezvoltarea filialei din Marea Britanie.

Conform bugetului de venituri şi cheltuieli la nivel consolidat publicat la începutul lunii februarie, compania vizează pentru acest an atingerea unor afaceri de 58,1 milioane de lei, cu 66,5% mai mari faţă de anul anterior şi a unui profit net de 13,9 milioane de lei, în urcare cu 36,3%.

„Anul acesta am venit cu un buget prudent, o creştere de 30% pe toate planurile, venituri şi profit. Suntem într-un context foarte interesant care pentru noi aduce şi oportunităţi. Avem din ce în ce mai mulţi clienţi care nu au obligaţii legale de a implementa securitate cibernetică dar vin către noi pentru a-şi securiza infrastructurile.

Victor Gânsac, CEO al SafeTech Innovations

! Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.