Care sunt motivele pentru care constructorii straini, renumiti la ei acasa pentru punctualitatea cu care isi onoreaza obligatiile, nu reusesc sa faca acelasi lucru si in Romania? "Reusesc la ei acasa sa finalizeze la timp constructia unei autostrazi in primul rand datorita normelor de aplicare a legislatiei, care sunt mai facile. La noi, una din marile probleme cu impact negativ in evolutia lucrarilor de executie este aplicarea procedurilor de expropriere, absolut anevoioase. Mai sunt si alti factori, cum ar fi implicarea unor manageri de proiect capabili sa gestioneze cele trei directii cheie ale unui astfel de proiect, si anume timpul, calitatea si bugetul. Bineinteles ca toate acestea trebuie corelate si cu implicarea autoritatilor locale care trebuie sa depuna eforturi comune pentru ducerea la bun sfarsit si in conditii optime a unui proiect", spune Popa de la Vitalis Consulting. De altfel, ministrul transporturilor si infrastructurii a criticat in nenumarate randuri intarzierile cu care companiile straine isi predau lucrarile de constructii, facand apel la acestea sa lucreze cu profesionalism, iar, in caz contrar, "sa se duca inapoi de unde au venit".

Insa daca e sa plece, ce s-ar intampla cu banii pe care i-au incasat? Excluzand tronsonul Suplacu de Barcau-Bors de pe Autostrada Transilvania, CNADNR a platit pana acum circa 577 de milioane de euro pentru celelalte opt tronsoane aflate in prezent in executie.

Daca la capitolul autostrazi in constructie lucrurile sunt relativ clare, nu acelasi lucru se poate spune despre cei 183 de kilometri de autostrazi de pe Coridorul IV paneuropean, pentru care CNADNR a anuntat castigatorii in aprilie si a semnat contracte in valoare de 1 miliard de euro in mai. Situatia este cu atat mai presanta cu cat mai sunt doar trei-patru luni in care constructorii pot lucra la foc continuu, dupa care incepe iarna. "Este clar ca aceste lucrari pot fi incepute in aceasta vara, insa totul depinde de implicarea tuturor partilor participante in solutionarea rapida a problemelor legate de executie, consultanta, exproprieri sau eliberarea amplasamentelor de diferite sarcini", explica Popa.

Intre timp, Anca Boagiu, ministrul transporturilor si infrastructurii, se gandeste sa lege autostrazile din vestul Romaniei (autostrazi care inca nu exista) de cele din Ungaria, astfel ca la inceputul lunii iulie a mers la Budapesta pentru a semna cu omologul maghiar doua acorduri interguvernamentale in acest sens. Cand vom putea insa circula pe o autostrada continua de la Constanta la Nadlac, si mai departe, prin Ungaria, sa ajungem in vestul Europei nu stie sa spuna nimeni, intreaga piata - de la autoritati la consultanti - ferindu-se de estimari. Oare de ce?