"Dacă vorbim de investiţii, trebuie să ne uităm la mai mulţi factori. În primul rând, la infrastructură - autostrăzi, terminale, calea ferată, infrastructura intermodală. Toate acestea lipsesc. De asemenea, este importantă infrastructura soft, adică tot ce înseamnă partea de fiscalitate, legislaţie, vamă, aportul pe care îl putem avea aici astfel încât să facilităm importurile, dar şi partea comercială, respectiv marketingul, promovarea. Alt factor care trebuie luat în calcul este cel educaţional, pentru că în afara asociaţiilor de profil şi a câţiva antreprenori care ţin cursuri de specialitate nu există partea educaţională", a declarat Dragoş Geleţu, director general al KLG Logistics România, la conferinţa "Logistică - servicii complexe pentru eficientizarea afacerilor", organizată săptămâna trecută de BUSINESS Magazin.

El crede că este un moment oportun pentru ca autorităţile să sprijine acest domeniu. "Există fundamente, sunt companii care vor să mute centre de distribuţie, de producţie mare, dar au probleme pentru că nu avem infrastructură fizică, infrastructură soft. Pe partea de fiscalitate sunt probleme legate de plata TVA, există directive europene în acest sens, dar România nu le aplică pentru că se pune problema reducerii gradului de colectare. Cu cât ajutăm mai mult companii mari să vină în România, cu atât profităm mai mult din asta", a arătat Geleţu.

Toate aceste probleme se regăsesc în preţul final al produselor. "În România, din păcate, avem un minim de 10-15% din partea de costuri logistice din cauza infrastructurii, ceea ce se traduce prin toate aceste neajunsuri. Asta înseamnă că românii cumpără mai scump decât un neamţ, un olandez, produsele fiind mai ieftine în afară decât în România", a arătat reprezentantul KLG Logistics.

Pe de altă parte, Ion Lixandru, vicepreşedintele UNTRR, a arătat că dezvoltarea logistică a avut la bază doar consumul, neavând suportul dezvoltării infrastructurii. "Cel mai bine ar fi să facem o scrisoare, deşi poate pare naiv. Să cerem să se ducă la bun sfârşit toate proiectele începute de autorităţi. Este cel mai important, pentru că tehnologiile, inovaţiile în care investesc companiile sunt puse în umbră din cauză că aceste proiecte nu sunt duse la bun sfârşit", a spus Lixandru.

Adriana Pălăşan, vicepreşedintele ARILOG, o asociaţie de profil, spune că în prezent există investitori interesaţi să înceapă noi proiecte pe acest segment, dar mai ales în domeniul producţiei şi mai puţin pe logistică. O tendinţă semnalată de reprezentantul ARILOG este asocierea între companiile de logistică în vederea optimizării costurilor şi acoperirii cât mai eficiente a cererii. "Dezvoltarea spaţiilor logistice în ţară are în spate acorduri între logisticieni, care lucrează împreună pentru reducerea costurilor. Nu poţi face nimic pentru infrastructură, dar poţi să lucrezi în interior pentru a avea costuri competitive."