CÂT GRÂU SE VA STRÂNGE ÎN HAMBARELE FERMIERILOR ÎN PRIMĂVARĂ?

Creşterea ar urma să vină şi în condiţiile în care recolta de grâu din 2012, de 4,7 milioane de tone, a fost şi cea mai mică din ultimii cinci ani. Mai mult, statisticile arată că sunt puţine şanse ca doi ani agricoli slabi să fie consecutivi. Antreprenorii puternici din agrobusiness, printre care se numără şi Adrian Porumboiu, au anunţat deja că grâul creşte în condiţii bune. Astfel, atâta vreme cât condiţiile meteo nu vor da peste cap creşterea grâului pe parcursul următoarelor luni, recolta minimă de grâu

s-ar putea ridica la 5-6 milioane de tone.

CUM VA EVOLUA PREŢUL GRÂULUI?

Toate indiciile venite de pe pieţele internaţionale şi de la marile case de consultanţă agricolă arată că preţul grâului, una dintre cele mai tranzacţionate materii prime agricole de pe pieţele internaţionale, va continua să evolueze şi în acest an pe un trend ascendent. Estimările privind creşterea cotaţiei grâului vin pe fondul unor stocuri diminuate de rezultatele slabe din 2012. În consecinţă, fermierii europeni au însămânţat cu grâu aproape 24 milioane de hectare, un nivel maxim istoric. Creşterea de recoltă preconizată nu va domoli însă creşterea preţurilor în condiţiile în care consumul de alimente va contina să crească atât în Asia, cât şi în Orientul Mijlociu. Cotaţia grâului s-a încadrat pe un trend ascendent încă din 2010. Primul salt s-a produs după ce Rusia, unul din primii trei jucători de pe piaţa agricolă mondială, a interzis exporturile. Al doilea salt a venit anul trecut după ce seceta i-a lovit puternic atât pe producătorii europeni, cât şi pe cei din Statele Unite. În consecinţă, preţurile din România, care urmăresc tendinţa burselor internaţionale, au crescut în doi ani de la 500-600 lei/tonă la 1.000-1.100 lei/tonă de grâu la sfârşitul anului trecut.

CINE VA JUCA PE PIAŢA DE ACHIZIŢII ŞI FUZIUNI DIN AGRICULTURĂ?

Investitorii străini vor continua să rămână cei mai activi jucători de pe piaţa de fuziuni şi achiziţii din agricultură având în vedere că antreprenorii locali rămân ţinte tentante pentru grupurile multinaţionale. Mai mult, agricultura şi industria alimentară sunt în continuare dominate de afacerile cu capital românesc. De exemplu, piaţa locală a mezelurilor aşteaptă de ani buni intrarea unui jucător multinaţional, iar piaţa fermelor rămâne una dintre cele mai fragmentate din întreaga economie românească. Fondurile de investiţii, grupurile multinaţionale, dar şi investitori străini de talie mai mică au arătat un apetit crescut pentru preluări; preţurile mici pentru teren îi atrag precum un magnet.