Primim străini, dar nu cum trebuie. Cine aduce turiştii în România şi de ce trec ei graniţele noastre?
În următorii zece ani, sumele generate de turismul de business ar trebui să ajungă la 13,6 miliarde de lei pe an, iar cele aduse de turismul de agrement ar trebui să ajungă şi ele la aproape 17 miliarde de lei anual. Cine aduce turiştii în România şi de ce trec ei graniţele noastre?
2016 ar putea fi cel mai bun an pentru turismul românesc din ultimii 10 ani, cifra de afaceri a agenţiilor de turism şi a tour-operatorilor ar urma să treacă, în premieră, de 4,5 miliarde de lei, un nivel care ar putea atinge dublul încasărilor din 2010, potrivit unui realizat de KeysFin. Spre exemplu, numărul companiilor care activează în domeniul turismului românesc a depăşit nivelul de 3.000 de firme, în creştere cu peste 1.000 faţă de 2010.
O simplă privire asupra datelor statistice arată că turismul românesc a scăzut în ultimii zece ani, din punctul de vedere al contribuţiei la PIB, cu peste 0,5%. Sigur, România nu este o ţară care să genereze sume considerabile, aşa cum e cazul altora; cu toate acestea, vorbim de 30 de miliarde de euro care ar trebui să intre anual în ţară până în 2025 Numărul total de turişti străini care au vizitat România în 2015 a fost de 2,23 milioane, iar fiecare turist străin a cheltuit, în medie, 560 de euro cu ocazia venirii la noi în ţară, potrivit datelor Incoming Romania.
Principalele motive pentru vizitele în România au fost afacerile, conferinţele şi congresele sau expoziţiile; acestea au adus aproape 56% dintre turişti. Urmează excursiile cu un anumit scop, aşa cum sunt concediile de odihnă - care au adus ţară 44,1% dintre străini în 2015. Dintre cei care au vizitat România anul trecut, 49% şi-au aranjat excursiile prin agenţii şi 29% pe cont propriu. Din totalul cheltuielilor (în cazul turiştilor veniţi pentru afaceri), cea mai mare parte au mers către cazare, 53,3%; ieşirile la restaurant sau în baruri au reprezentat 16,4%, iar cumpărăturile alte 12,7 procente.
Majoritatea cifrelor de mai sus pictează tabloul unui sector de turism sănătos, cu două excepţii: numărul celor veniţi pentru agrement şi numărul celor care şi-au pus singuri la punct detaliile de călătorie. Deşi majoritatea turiştilor au venit în interes de afaceri şi nu pentru turismul de agrement, contribuţia lor la PIB a reprezentat doar 30,9% din contribuţia totală a sectorului de turism, faţă de 69,1% în cazul turismului de agrement. În următorii zece ani, sumele generate de turismul de afaceri ar trebui să ajungă la 13,6 miliarde de lei pe an, iar cele aduse de turismul de agrement ar trebui să ajungă şi ele la aproape 17 miliarde de lei anual. România îşi foloseşte prea puţin potenţialul pe care îl are.
Afacerile şi evenimentele sunt principalele motive pentru 60% din turiştii care vin la Bucureşti, urmaţi de cei care au ales capitala românească pentru un city-break (20%), cei care iau parte la circuite în România şi aleg 1-2 nopţi de cazare în Bucureşti (10%) şi alte categorii de turişti (10%). Totuşi Bucureştiul şi-a triplat, în ultimii 15 ani, capacitatea de cazare. Dacă în anul 2000 erau aproape 7.500 de locuri de cazare, în prezent sunt circa 20.000; au apărut atât hoteluri noi, dintre care o parte sunt operate în management sau sub franciză de lanţuri internaţionale, cât şi multe apartamente în regim hotelier clasificate oficial şi hosteluri, dedicate în special tinerilor.
Incomingul reprezintă export de servicii, poate chiar cea mai simplă formă de export. Dacă provomarea ţării convinge, banii vin în ţară, aduşi de turiştii străini; cu alte cuvinte, este o formă eficientă de a „vinde“ ţara. „Întotdeauna am fost de părere că incomingul, adică turismul receptor, aducerea de turişti străini, constituie cea mai eficientă formă de turism, de pe urma căreia România poate profita din plin“, spune Bădulescu.
22% dintre turiştii cazaţi în întreaga ţară anul trecut au fost străini. Spre comparaţie, ponderea turiştilor străini este, în Bulgaria, de 67%, în Ungaria, de 50%, în Cehia, de 53% iar în Austria de peste 70%. „Promovarea realizată de Autoritatea Naţională de Turism din România nu poate să aibă eficienţă 100%, dacă nu are cine să aducă mult aşteptaţii turişti străini“, explică Traian Bădulescu. „Pentru că majoritatea, în special cei de pe alte continente, nu vor veni pe cont propriu pe o piaţă cvasinecunoscută pentru ei. O şansă ar fi să fie aduşi de touroperatori din ţările vecine, dar de ce să nu facem noi asta? La ora actuală, turismul contribuie cu sub 2% la PIB-ul României, iar potenţialul ar fi de cel puţin 10%, dacă am atrage mulţi turişti străini“, spune Bădulescu.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro