Caderea Zidului Berlinului, spun cei trei americani care semneaza cartea, „a parut sa ilustreze victoria capitalismului si infrangerea comunismului. Unii au elogiat evenimentul, mergand pana la a afirma ca am atins „sfarsitul istoriei” (Francis Fukuyama). Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 au spulberat complet aceasta iluzie, cel putin in ceea ce priveste formele de guvernamant, afirma autorii. Dar si inainte de acea data tragica, anumite evolutii economice incepusera sa puna la indoiala faptul ca ar fi functionala doar o singura forma de capitalism. Cea mai importanta dintre acestea a fost revenirea spectaculoasa a inovatiei in America anilor ‘90, situatie datorata companiilor noi, creatoare de productivitate, si nu colosilor economici traditionali („capitalismul dominat de firmele mari”) si care poate fi denumita „capitalism antreprenorial” (unde rolul major il detin antreprenorii, cei ce testeaza continuu piata cu idei revolutionare). Prezentarea tipologiilor capitalismului continua cu identificarea altor doua forme majore: „capitalismul administrat de stat”, adica o forma de organizare economica ce multora li s-a parut a fi cheia cresterii economice in tarile subdezvoltate, si, in fine, „capitalismul oligarhic”, cel in care proprietatea privata este permisa, insa ramane concentrata in mainile unui mic grup de oameni. Concluzia? Desi, la o prima vedere, capitalismul „bun” pare doar cel antreprenorial (care a impulsionat economia SUA si pare sa cucereasca si alte parti ale lumii, din Irlanda si Israel pana in India si China), autorii au ajuns la concluzia ca formula cea mai buna este o combinatie de capitalism antreprenorial si capitalism dominat de firmele mari (cu pondere variata, in functie de factorii culturali si istorici ai fiecarei tari), pentru ca o economie functionala necesita atat firme inovatoare, cat si mijloacele care sa faca aceste inovatii accesibile unui numar mare de oameni.

 

 

Cartea este o emotionanta cronica a unei familii portugheze rurale care se straduieste sa reziste progresului. Cipriano Algor este olar, are 64 de ani si traieste impreuna cu fiica si ginerele sau intr-un satuc aflat in afara timpului, o asezare care se incapataneaza sa se opuna urbanizarii galopante. Intocmai stramosilor sai, Cipriano produce vesela din faianta, pe care o livreaza ulterior unui mare centru comercial. Viata lui este insa intoarsa pe dos, in ziua in care unicul sau client nu-i mai cumpara marfa: cum sa te recalifici la 64 de ani? Batranul olar ia hotararea nebuneasca de a se lansa in productia de figurine kitsch. Cum era de prevazut, ideea lui este sortita esecului, iar Cipriano impreuna cu familia se vede silit sa ia calea orasului si sa-si smulga radacinile. Din fericire, dragostea il va salva in final de la o prabusire totala.

 

 

 

„Venind din suburbia londoneza Sydenham, unde locuisem toata viata, nu simtisem decat rareori asa un sentiment de izolare ca acum, o liniste atat de apasatoare.” Asa isi aminteste tanarul artist Samuel Godwin descinderea sa in preajma localitatii Fourwinds. De indata ce impinge grilajul proprietatii noului sau angajator, se simte vrajit, intrat intr-un basm caruia nu ii poate controla desfasurarea. Venit sa le instruiasca in tainele picturii pe cele doua fete ale domnului Farrow, nici nu banuieste ca luxosul conac in care urmeaza sa traiasca va deveni decorul celor mai frumoase tablouri ale sale. Samuel pricepe repede ca rafinamentul decorului si al personajelor care il locuiesc ascunde mistere dintre cele mai intunecate si umbre care coplesesc prezentul.