Pentru a realiza detaliile bătăliei sângeroase de la finalul sezonului 6 al serialului Game of Thrones, cei de la Iloura au folosit un mix de VFX şi tehnici mai vechi de animaţie. Echipa a fost condusă de Glenn Melenhorst, supervizorul diviziei VFX, care a vrut să dea cât mai mult realism conflictului dintre Jon Snow şi armata sa de sălbatici, pe de-o parte, şi cei din familia Bolton, conduşi de Ramsay Bolton. Episodul a inclus numeroase coliziuni între călăreţi, armate de 3.000 de oameni, o combinaţie de scene care conţin atât personaje reale cât şi unele generate pe calculator, dar şi sute de elemente precum steaguri, fum, sânge, foc, arme sau chiar ceaţă.

Compania a fost desemnată să dezvolte această luptă după ce a prezentat producătorilor de la HBO o serie de simulări. Steve Kullback şi Joe Bauer, reprezentanţii canalului pay-per-view, s-au arătat încântaţi de proiectul australienilor şi le-au oferit acestora contractul. „Bătălia Bastarzilor şochează prin îndrăzneală“, a spus Steve Kullback. „Este cu atât mai şocant că am reuşit să o realizăm, iar meritele trebuie să meargă, în primul rând, către Iloura. Am lucrat alături de ei pe parcursul producţiei şi a trebuit să revizuim fiecare scenă; s-a dovedit dificil să facem diferenţa între ce era real şi ce fusese adăugat.“

În 2015, Game of Thrones a ajuns la 20 de milioane de spectatori, în medie, pentru cel de-al cincilea sezon al său, care a primit 24 de nominalizări la premiile Primetime Emmy, inclusiv la categoria „cel mai bun serial ‑ dramă“. Încă de la lansare, Game of Thrones a devenit un fenomen global şi cel mai iubit serial din istoria HBO. Anul trecut, serialul a fost cel mai căutat produs de televiziune de pe motorul de căutare Google şi cel mai dezbătut serial pe conturile reţelei de socializare Facebook din Statele Unite. Inspirat din seria de romane A Song of Ice and Fire, de George R. R. Martin, serialul are acţiunea amplasată într-un regat fictiv, numit Westeros. Magia, aventurile eroice şi elementele fantastice vin în completarea acţiunii.

Având astfel în vedere aşteptările fanilor, cei de la Iloura au urmărit zeci de ore de filmări ale unor concursuri de echitaţie şi diverse filmări ale unor accidente din timpul curselor de cai. Aşa-numitele camere martor, ataşate cailor pentru a oferi mai multe unghiuri telespectatorilor, s-au dovedit extrem de folositoare.

Iloura este parte a unei industrii care generează din ce în ce mai mulţi bani: în 1989, Indiana Jones şi ultima cruciadă includea doar 80 de cadre cu efecte speciale. 20 de ani mai târziu, blockbusterul Avatar se mândrea cu 3.000 de astfel de cadre. „Ceea ce industria a reuşit este să livreze complexitate“, explică Tony Clark, director al Rising Sun. „Poţi face absolut orice pe calculator în ziua de azi, cu excepţia imaginilor cu oameni.“ Compania condusă de Clark este un alt nume important, care activează pe piaţă de 21 de ani. Echipa a semnat efectele speciale din peste 120 de filme, inclusiv succesul de box-office Gravity. Animal Logic (The Lego Movie) este o altă companie recunoscută internaţional; Luma Pictures, companie americană, a deschis recent un nou birou la Melbourne.

Pentru a ţine piaţa competitivă, case de producţie precum Warner Brothers sau Universal apelează la un truc: ei folosesc mai multe companii de efecte speciale pentru o singură scenă, împărţind cadrele în mai multe direcţii. La rândul lor, companiile sunt astfel obligate să investească masiv în cercetare şi dezvoltare, pentru că specializarea pe o singură arie nu mai este suficientă. „Poţi să ratezi o ocazie pentru că sincronizarea e extrem de importantă“, este de părere Simon Rosenthal, şeful diviziei VFX de la Iloura, care consideră că natura ciclică a industriei pune mari probleme companiilor. Divizia pe care o conduce, explică Rosenthal, foloseşte aproape 20% din timp pentru cercetare.

Mai multe scutiri de taxe şi beneficii oferite de guvernul australian au atras în ultimii ani numeroase companii de profil pe continent. Astfel, pentru a fi eligibil de o scutire de 30% a taxelor, un film trebuie să aibă un buget minim de 390.000 de dolari. „Ne ţine în joc şi ne ajută să fim competitivi pe plan internaţional“, a spus Debra Richards, CEO al companiei Ausfilm.

Există însă pericolul ca alte state, precum India sau China, să depăşească în anii ce urmează Australia sau Statele Unite. Ambele au o industrie a filmului înfloritoare şi o mână de lucru mai ieftină: următorul pas este obţinerea acelui know-how care le va face cu adevărat competitive.