Internet pentru gulere albe

Postat la 25 ianuarie 2009 86 afişări

Cele mai populare site-uri de socializare de la noi, indiferent ca sunt de divertisment sau de business, nu sunt romanesti. In numai cateva saptamani insa, in .ro si-au facut loc trei retele sociale dedicate mediului profesional, fiecare aspirand sa devina noul LinkedIn romanesc.

Internet pentru gulere albe

“Inca nu ai cont pe LinkedIn?”, ma intreba surprinsa o cunostinta, nu cu multa vreme in urma. “Trebuie neaparat sa-ti faci. Eu deja am peste 250 de contacte acolo si asa mi-am gasit noul job.” Pe paginile retelei sociale americane, care numara acum peste 34 de milioane de utilizatori din toata lumea, au cont probabil si cateva mii sau poate zeci de mii de romani. Pentru ei, site-uri de genul LinkedIn sau Xing reprezinta un fel de Hi5 profesionist, unde profilul de utilizator este de fapt CV-ul si unde pot gasi detalii despre oamenii cu care lucreaza sau cu care vor sa intre in contact.

Singurul dezavantaj, pentru unii, ar fi lipsa localizarii si a continutului in limba romana. “Noi am plecat la drum pornind tocmai de la ideea de a face un LinkedIn romanesc”, declara Dragos Birlea, unul dintre cofondatorii site-ului de continut video Trilulilu, referindu-se la reteaua online Tetatet.ro, lansata saptamana trecuta. In formula antreprenorilor care s-au decis sa concureze LinkedIn intra firma de consultanta Birlea, Colceriu & Asociatii, cu 45% din Tetatet, Rares Dragan (14%), Andrei Dunca, Adrian Sabau si Agora Human Resources, cu 10% fiecare, Bogdan Colceriu si Levente Szekeres (cate 5%) si Vlad Igrisan (1%). Pe scurt, a fost nevoie de zece oameni, de o investitie initiala relativ mica, de cateva mii de euro, si aproape un an de munca pentru infiintarea Tetatet.

“De concept ne-am apucat in martie anul trecut, iar din aprilie lucram la partea tehnica”, lamureste Birlea. Neoficial, reteaua a fost lansata in octombrie, insa a functionat in ultimele luni in varianta “private beta”, putand fi accesata de un numar limitat de utilizatori. In povestea retelei sociale, LinkedIn isi are locul nu numai pentru ca a fost un termen de comparatie, dar si pentru ca in acest an de dezvoltare a Tetatet, pe LinkedIn au aparut anumite functionalitati noi pe care le pregatea si reteaua autohtona si pe care miza aceasta din urma pentru a se diferentia. Nu inseamna insa ca Tetatet spera ca romanii vor renunta la retelele internationale si se vor multa pe una locala, ci ca le vor folosi in paralel pe amandoua.

“Este prea devreme sa ne aruncam la estimari legate de numarul de membri sau cu privire la veniturile pe care le-am putea avea odata ce vom pune la punct si modelul de business”, spune Birlea. Nu la fel de rezervati in estimari sunt proprietarii iKonect, retea lansata de publisherul Rockmedia Network, detinut de omul de afaceri Rachad El Jisr, pe o platforma online dezvoltata impreuna cu agentia interactiva MB Dragan.

“10.000 de utilizatori pana in martie, 50.000 pana in iulie si 100.000 la final de an”, afirma Mihai Dragan, directorul agentiei de publicitate. Bazata tot pe modelul LinkedIn, reteaua iKonect, care va necesita pana la sfarsitul lui 2009 o investitie de 200.000 de euro, spera sa se diferentieze prin conceptul de exclusivitate - reteaua functioneaza pe baza de invitatie, model urmat de Gmail, serviciul de e-mail al Google. Initial au fost trimise 99 de invitatii, fiecare dintre acesti utilizatori avand la randul sau o serie de invitatii pe care sa le poata da mai departe.

“iKonect are caracter local, ceea ce inseamna conexiuni mai relevante si, in final, o comunitate mai relevanta. Functionalitatile actuale sunt insa doar varful aisbergului”, sustine Jisr, anuntand ca planul ar fi ca in cadrul retelei sa poata fi create mini-comunitati in functie de anumite criterii, precum orasele de provenienta sau domeniile de activitate ale utilizatorilor. “Lipsa unor retele sociale autohtone in internetul romanesc s-a simtit, dar va fi foarte greu pentru aceste retele in competitia cu cele internationale, deja consacrate in Romania”, considera Vlad Stan, fondatorul Seed Money, un soi de fond de investitii dedicat in exclusivitate afacerilor online romanesti.

Stan nu exclude insa retelele sociale din randul proiectelor in care s-ar putea implica: “In aceste conditii au mare nevoie de viziune si de elemente prin care sa se diferentieze”. Ovidiu Negrean, fondatorul retelei Lucrez.in/IT, a pariat pe specializarea site-ului pe domeniul IT, incercand astfel sa faca legatura profesionala intre programatori si companiile afilate in cautare de oameni pentru departamentele de IT. “Cand am decis sa pornesc acest proiect, in octombrie anul trecut, in .ro nu exista nicio retea sociala de business romanesc. Intre timp, aproape concomitent au aparut trei si stiu alte doua care urmeaza sa fie lansate”, comenteaza Negrean.

Din punctul lui de vedere insa, avand in vedere orientarea retelelor, competitia se va da mai mult intre Tetatet si iKonect, Lucrez.in/IT fiind asigurata intr-o anumita masura prin faptul ca specialistii IT care folosesc retele sociale vor fi cu siguranta interesati sa intre in comunitate. “Poate ca, la vederea competitiei din ce in ce mai mari, celelalte doua retele, care ar trebui sa se lanseze, ar putea renunta la idee”, spune Negrean.

Dimpotriva, cei mai multi cunoscatori ai domeniului cred ca loc pentru retele de socializare autohtone e destul in online-ul romanesc. “Segmentul a ramas multa vreme slab acoperit, dar sansele de reusita ale noilor competitori depind acum de strategia pe care o vor urma”, apreciaza Orlando Nicoara, directorul general al MediaPro Interactiv. Cel mai bun exemplu al lui Nicoara ca poti castiga o piata neacoperita local, dar dominata de un serviciu international, este Trilulilu, care a reusit sa se impuna in ciuda popularitatii YouTube. Inclusiv MediaPro Interactiv a atacat recent un teritoriu nou, cel al motoarelor de cautare pe internet, desi Okidoki.ro ramane deocamdata un purice pe langa elefantul Google.

Pana acum, in Romania au prins mai degraba retelele sociale de divertisment, de genul Hi5 sau Neogen.ro. Prima raporta la inceputul acestui an peste 60 de milioane de membri activi, dintre care romanii ar reprezenta 4,9%, dupa cum reiese din datele Alexa.com. Urmatoarea retea in topul Alexa al siteurilor accesate de romani ar fi Neogen. ro, parte din grupul Neogen al lui Calin Fusu, care se afila pe locul 25, si Facebook, la 5 locuri distanta.

Retelele Neogen.ro, Noi2.ro si Colegi.ro numara in total 1,5 milioane de membri, fiind necesar un singur cont de utilizator pentru oricare dintre ele. In planurile lui Fusu pentru anul acesta, o componenta importanta o reprezinta retelele sociale, care vor insemna jumatate din afacerile Neogen, estimate la 4 milioane de euro. Mai exact, cele trei retele sociale vor fi integrate intruna singura. “Colegi.ro si Noi2.ro ar urma sa devina componente ale Neogen.ro, astfel incat sa fie mai simplu de folosit”, spune Fusu.

Totodata, seful Neogen vrea sa extinda, in noua formula, Colegi.ro si Noi2.ro si in Bulgaria, Serbia si Republica Moldova, tari unde activitatea companiei se rezuma la formatul Neogen.ro. “Problema este ca omul nu vrea sa foloseasca 100 de retele sociale. Cred ca limita superioara se opreste la cel mult trei”, spune Fusu, care nu se simte deloc amenintat de noua competitie din segmentul retelelor sociale. Din punctul lui de vedere, pentru o retea afilata la inceput, conditiile actuale ale pietei s-ar putea sa fie prea dificile.

“Mai ales daca sunt retele generaliste, cred ca sansele de supravietuire pe un termen mai lung de sase luni sunt foarte reduse”, continua fondatorul Neogen, cu precizarea ca o alta problema importanta cu care s-ar putea confrunta acestea ar fi lipsa unei mase critice de utilizatori. Comunitatea online de business este destul de mica, probabil insumand mai putin de 10% din totalul utilizatorilor de internet, dupa parerea lui Mihai Dragan - or, retelele sociale internationale aduna zeci sau chiar sute de milioane de membri. Asa incat, chiar daca exista localizare, iar continutul este exclusiv in limba romana, deschiderea si accesul la o baza mai variata de contacte sunt reduse. Pe de alta parte, se pune inclusiv problema intaietatii, asa incat, pentru multi dintre utilizatorii care au deja conturi pe anumite retele sociale, cu o agenda de contacte si legaturi, mutarea pe o alta retea ar putea parea nejustificata.

“Eu sunt gata sa-mi sterg contul de pe Facebook si nu mi-as mai face alte conturi pe retele sociale. Nu ma ajuta in niciun fel, blogul personal si contul de pe LinkedIn sunt mai utile in contactul cu lumea decat o retea locala de business”, isi spune parerea, din perspectiva consumatorului, Costin Cocioaba, autorul blogului ecostin.com. Pentru el, LinkedIn este suficient, fiind echivalentul unui CV online, situatie in care se afila multi alti romani, motiv pentru care “este foarte probabil ca pana la finalul anului doua din cele trei retele sociale sa se inchida sau sa aiba un trafic irelevant pentru un business online”.

Argumentul cel mai solid in favoarea retelelor sociale autohtone ar fi faptul ca exista inca multi utilizatori care nu folosesc deloc retelele online si care ar putea fi atrasi de site-urile noi de socializare. “Lansarile recente cred ca marcheaza doar inceputul si ca in scurt timp vor aparea si mai multe retele axate pe segmente diferite”, spune cu optimism Sergiu Biris, fondatorul Trilulilu, amintind ca si lansarea clonei romanesti a YouTube a atras foarte multe opinii negative la inceput, in urma cu doi ani. Ramane insa problema monetizarii, o problema cu atat mai spinoasa cu cat de ea n-au scapat nici multe din site-urile internationale de socializare, inclusiv MySpace si Facebook.

Urmărește Business Magazin

/business-hi-tech/new-media/internet-pentru-gulere-albe-3801524
3801524
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.