Repetarea scenariului de acum zece ani ar avea efecte catastrofale, in conditiile in care depozitele populatiei au ajuns la circa 36 de miliarde de euro.

"Cand au cazut bancile respective capitalul privat era in formare, astfel ca au suferit putine firme. Romania a fost intr-o situatie foarte grea, cu inflatii galopante si cresteri negative. Dupa 2000 a inceput insa sa se stabilizeze", isi aminteste avocatul care explica principala diferenta fata de acea perioada de criza.

"Acum am fost angrenati intr-o criza globala, nefiind pregatiti pentru asa ceva. Gripa ataca multe organisme, dar unii chiar mor de ea. Noi am intrat in recesiune si nu mai scapam de ea. Poate anul acesta. Unele motoare au inceput sa functioneze de anul trecut, cum ar fi exporturile si tot ce este pe orizontala, industria, in special multinationalele, precum Dacia, care este un stindard", explica avocatul.

Care este rolul practicienilor in insolventa pentru scoaterea economiei la liman si de ce au ajuns firmele romanesti intr-o situatie atat de dificila? "Am aratat ca reorganizarea functioneaza. Atunci cand firmele ajung sa aiba dificultati financiare incep sa piarda mai mult timp in negocierile cu creditorii decat le mai ramane sa se ocupe de afacerile lor. Platim lipsa de performanta - managerii nostri <de dupa ploaie> , cum ii spunem fenomenului", explica Lotrean.

Cineva se poate intreba cum pot niste avocati tineri sa vada care mecanisme nu functioneaza analizand contabilitatea firmelor si cum reusesc sa acopere domenii variate din economie, de la productie la comert si imobiliare. Firmele de insolventa au atras alaturi de ei parteneri. Casa de Insolventa Transilvania a incheiat anul trecut o alianta cu firma de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata, in timp ce pentru administrarea City Mall a fost incheiat un parteneriat cu firma de consultanta imobiliara Coldwell Banker.

Pe de alta parte, in unele cazuri este nevoie de o schimbare de management in cadrul companiilor intrate in insolventa pentru a putea schimba mersul firmei.

"La Aversa am fost nevoiti sa ridicam dreptul de administrare, astfel ca am ajuns sa conducem noi, dar cu directori specializati. Eu consider ca in cazul reorganizarii ar trebui ca actionarii sa se gandeasca primii la un nou management. Administratorul judiciar trebuie sa aiba o viziune despre felul cum se poate derula programul de reorganizare respectand regulile", explica Stanescu. Cresterea nivelului de activitate a tras dupa sine si extinderea echipelor. CITR a ajuns sa numere 70 de angajati, dintre care 20 de practicieni in insolventa, in timp ce la RVA lucreaza 30 de oameni, sustinuti de echipa de 13 avocati de la SMDA.

Aceasta extindere a dus totodata si la o majorare a veniturilor firmelor?

"Cel mai bun an financiar pentru noi a fost 2007, cand am vandut platforma Tractorul (tranzactie de peste 70 de milioane de euro - n.red.). Banii insa i-am investit in continuare in dezvoltarea firmei", explica Lotrean. Un alt onorariu important a fost incasat si anul trecut, cand CITR a vandut, cu circa 30 de milioane de euro, mallul Tiago din Oradea unei firme controlate de omul de afaceri Gabriel Popoviciu.

In acest gen de tranzactii, lichidatorul poate incasa un comision chiar si de 10%, ceea ce inseamna venituri de ordinul milioanelor de euro. "Onorariile din lichidare sunt cuprinse intre 8 si 12%. Bancile sunt insa in actuala perioada mult mai implicate. Au scazut onorariile de succes deoarece dau din banii lor. Jumatate din banci au deja departamente de recuperare de creante bune", explica Lotrean.

Pe de alta parte, cei de la RVA au fost mai putin norocosi in ultima perioada, desi ofertele de pret au devenit mai realiste.

"Sa vinzi ceva in Romania este un lucru greu de realizat acum, in conditiile in care majoritatea garantiilor sunt imobiliare - terenuri si constructii. Interesul investitorilor este in continuare scazut, desi s-a micsorat diferenta intre intre asteptarile de pret. Fondurile specializate sunt inca la 20-25%, in timp ce noi, lichidatorii, nu coboram sub 50-55%, rareori la 40%, fata de valorile vazute de banci in 2008", spune Stanescu.