Mai puţine gunoaie în ape sau la gropile de gunoi, sute de locuri de muncă verzi, reintroducerea în circuit a circa 7 miliarde de ambalaje de băuturi în fiecare an sunt cele mai vizibile ţinte ale Sistemului de Garanţie-Returnare care tocmai a luat startul. Compania care se ocupă de acest proiect pune în mişcare un fenomen care implică toţi consumatorii, comercianţii, dar şi producătorii şi importatorii de băuturi din România. Cel mai amplu sistem de economie circulară din România are o sarcină care nu e deloc uşoară: îşi propune să schimbe mentalitatea faţă de reciclare a tuturor românilor. Care sunt elementele cheie ale acestui proiect povesteşte Gemma Webb, CEO şi preşedinte al Directoratului RetuRO.

Sufocate de gunoaie, malurile lacului Bicaz mi-au lăsat un gust amar ultima dată când am vizitat zona din preajma localităţii Durău, din judeţul Neamţ. Altminteri, în amintirile mele, peisajele erau unele dintre cele mai frumoase pe care le-am văzut vreodată. Scenariul se repetă, cu siguranţă, în multe alte cazuri, iar situaţia este provocată de faptul că localnicii aruncă majoritatea gunoaielor aiurea, iar curăţarea apelor este costisitoare. Acest lucru se poate schimba însă radical în anii ce vin, deoarece pentru ambalajele băuturilor vom plăti o garanţie de 50 de bani, aşa cum promite Sistemul de Garanţie-Returnare, administrat în România de RetuRO, o companie care a fost dezvoltată de la zero în numai un an de Gemma Webb.

Ea spune că povestea sa în cadrul RetuRO a fost mai mult decât o schimbare în carieră; a reprezentat un moment crucial în dezvoltarea sa personală. După peste 20 de ani în poziţii de leadership în mediul corporativ, a decis să se alăture unui start-up şi să contribuie la dezvoltarea lui. Cum a arătat prima sa zi la RetuRO? „Fără telefon de serviciu, fără laptop, fără ecuson, fără birou. Am fost primul angajat. Nebunia, cum o numeau unii, de a da drumul Sistemului de Garanţie-Returnare în mai puţin de un an nu a fost o decizie de business. A fost răspunsul la nevoia presantă ca ceea ce fac să aibă un impact real şi semnificativ pentru mediul în care trăim, o dorinţă pe care fiecare dintre noi o simte, la un moment dat, în viaţa sa”, spune Gemma Webb.

Ea povesteşte că, încă de la începuturile sale, RetuRO a fost conceput ca soluţie la o nevoie urgentă de a implementa un sistem eficient şi extins de gestionare a deşeurilor de ambalaje de băuturi. Adoptarea Sistemului de Garanţie-Returnare nu a fost doar o strategie de business, ci un angajament de a începe o transformare semnificativă în România. „SGR a fost rezultatul muncii incredibile depuse în ultimii ani de către acţionarii noştri şi asociaţiile producătorilor de bere şi băuturi răcoritoare. M-am alăturat echipei în noiembrie 2022. Viziunea mea a fost să contribui la dezvoltarea unui proiect care să depăşească cadrul corporatist tradiţional. Suntem un start-up. Şi trebuia să acţionăm ca un start-up. Scopul a fost să redefinim dinamica dintre consumatori, producători şi mediu. SGR este conceput ca un instrument care va aduce o schimbare nu doar în comportamentul consumatorilor, dar care va aduce şi o transformare culturală”, punctează executivul de la RetuRO.

Dezvoltarea companiei a venit cu o serie de provocări pe parcurs, mai ales luând în calcul complexitatea implementării unui proiect de o asemenea amploare, care necesită o astfel de schimbare culturală şi structurală. „Misiunea noastră este să facem din reciclare un obicei simplu - atât pentru Româna cât şi pentru români. Bineînţeles, trebuie să avem în vedere că începem dintr-un punct în care ratele de reciclare în România sunt destul de mici”, completează Gemma Webb. Prin urmare, fiecare provocare întâmpinată a reprezentat o oportunitate de inovare şi creştere.

Paşi de la zero. Doar 12 luni au trecut de la momentul în care a început construcţia RetuRO şi până la startul SGR. Evaluând drumul parcurs, Gemma Webb spune: „Am obţinut rezultate incredibile în mai puţin de un an. Uneori, când mă uit înapoi la unde eram acum doar un an, mi se pare extraordinar totul - pasiunea, încăpăţânarea, dedicarea care au stat în spatele acestui progres”. Tot ea enumeră, între momentele cheie, construirea unei echipe care a ajuns la 80 de membri în doar câteva luni („Continuăm să recrutăm şi ne dorim să avem alături de noi cei mai buni profesionişti pasionaţi de mediu”); securizarea unuia dintre cele mai mari împrumuturi verzi din România, în valoare de peste 85 de milioane de euro. Un alt pas important a fost dezvoltarea în timp record a platformei IT pentru înregistrarea a 80.000 de operatori economici şi înscrierea a 80% dintre operatorii economici estimaţi (comercianţi şi producători) în platforma SGR.

„Un pas uriaş a fost finalizarea dezvoltării arhitecturii IT şi, după un research extensiv la nivel mondial, găsirea partenerului IT optim care să ne sprijine în implementarea sistemului”, mai spune CEO-ul RetuRO.

Carte de vizită

Œ1. De-a lungul carierei sale de 38 de ani, Gemma Webb a lucrat în diverse industrii şi pieţe europene.

Œ2. Din noiembrie 2022 este CEO şi preşedinte al Directoratului RetuRO

Ž3. Din octombrie 2020 este preşedinte al Romanian Business Association

4. Din septembrie 2020 este preşedinte al Asociaţiei FMCG din România

5. Până să preia mandatul RetuRO, vreme de doi ani a fost CEO şi managing director al AGW International

‘6. A lucrat în cadrul BAT mai mult de 18 ani, în UK, România (timp de şase ani) şi Irlanda

’7. Anterior, a lucrat pentru INEOS EVC Rigid Films Staufan Germany, Schneider Electric şi Norprint

Pe de altă parte, un moment cheie în activitatea companiei a fost selecţia partenerului pentru echipamentele din cele

17 centre regionale RetuRO de numărare şi sortare, precum şi a partenerului logistic. Un alt pas important a fost deschiderea primului centru regional de numărare, în Bonţida (judeţul Cluj), şi începerea lucrărilor la următoarele trei centre, care vor fi operaţionale până în aprilie 2024.

Şi pentru a completa gama de acţiuni, un alt moment cheie a fost lansarea campaniei de comunicare pentru consumatori, Hora Reciclării, o campanie educaţională naţională care se concentrează pe importanţa unităţii.

„Implementarea SGR în România nu este o sarcină uşoară, mai ales pentru că reprezintă o premieră pentru toţi cei implicaţi. Este o iniţiativă crucială pentru economia circulară, ce va aduce schimbările mult dorite pentru mediul înconjurător din România şi va contribui semnificativ la eforturile de sustenabilitate din ţară. Va aduce o schimbare structurală şi culturală imensă în domeniul reciclării, va permite României să îşi îndeplinească obiectivele UE privind reciclarea şi va oferi un ecosistem de economie circulară pentru ambalajele de băuturi”, subliniază Gemma Webb. Ea explică şi de ce este SGR un proiect complex. În primul rând, pentru că se adresează tuturor românilor. Conform estimărilor, în fiecare an vor fi colectate aproape 7 miliarde de recipiente. În comparaţie cu alte ţări europene care au implementat SGR, România are o populaţie de 19 milioane de oameni, cu o împărţire de aproximativ 50/50 urban – rural. Colectarea ambalajelor SGR este planificată din aproape 80.000 de locaţii, atât prin opţiunea manuală, cât şi prin mijloace automate – RVM-uri.

Această abordare integrată necesită coordonare între diferite sectoare şi părţi interesate: producători de băuturi, comercianţii mari, mijlocii şi mici, reciclatori, autorităţi guvernamentale şi publicul larg. Menţinerea unei comunicări eficiente şi cooperarea cu aceşti actori cheie implicaţi completează gradul de complexitate a proiectului.

Introducerea SGR în România este o iniţiativă revoluţionară, dar şi un teritoriu neexplorat până acum pentru toţi cei implicaţi. „Analizând studii de caz internaţionale, suntem conştienţi de diferenţele cu privire la zona geografică, demografia, volumul de ambalaje, nivelul de educaţie şi nuanţele culturale care fac contextul românesc unic.

Analiza sistemelor implementate deja în Europa, în special din ţări precum Norvegia, Germania, ne-a arătat transformările incredibile pe care SGR le poate aduce”, explică Gemma Webb. Norvegia, de exemplu, se mândreşte cu o rată de returnare şi reciclare de 95% pentru PET, ceea ce arată că au o comunitate profund dedicată protecţiei mediului. SGR-ul Germaniei nu doar că a revoluţionat ratele de reciclare, dar a şi transformat cadrul său economic, promovând o economie circulară care pune la fel de mult preţ pe conservare, cât şi pe consum. Similar, Lituania şi Estonia au obţinut un succes remarcabil, cu rate de returnare de peste 90% pentru recipiente de băuturi într-un interval de timp relativ scurt.

„Aceste exemple europene sunt repere importante, care ne ajută să analizăm cum trebuie să acţionăm şi să pornim pe acest drum al transformării României. Dincolo de beneficiile pentru mediu, programul promite o schimbare culturală profundă orientată spre sustenabilitate şi responsabilitate, poziţionând România în fruntea iniţiativelor de economie circulară din peisajul european”, declară CEO-ul RetuRO.

Mai puţine gunoaie. Care sunt efectele SGR în România? „În primul rând, aş dori să subliniez ceea ce nu va mai fi vizibil în România: ambalaje de băuturi fără valoare, risipite pretutindeni în jurul nostru. De asemenea, unul dintre cele mai vizibile efecte va fi stabilirea şi îmbunătăţirea infrastructurii de reciclare în întreaga ţară. Implementarea SGR de către RetuRO implică crearea de puncte de returnare, facilităţi de sortare şi numărare şi o logistică eficientă pentru a facilita recuperarea şi colectarea recipientelor de băuturi. Beneficiile economice şi de mediu ale implementării SGR de către RetuRO vor deveni evidente”, declară Gemma Webb.

Creşterea ratelor de reciclare şi crearea unei economii circulare vor avea un impact pozitiv atât asupra mediului, cât şi a economiei şi vom fi mult mai atenţi la ce deşeuri producem dar şi la consumul de resurse. Executivul de la RetuRO menţionează că „începând de acum, tot ce vom face noi va contribui semnificativ la creşterea conştientizării cetăţenilor cu privire la importanţa reciclării şi beneficiile specifice ale SGR. De ce spun asta? RetuRO nu doar că a dezvoltat sistemul de la zero, dar este şi responsabil pentru procesul de informare şi educare a publicului, pentru ca toţi cei implicaţi să se familiarizeze cu Sistemul de Garanţie-Returnare”.

Până anul viitor, România are în plan să devină a doua cea mai mare ţară europeană care adoptă SGR, alăturându-se altor

13 ţări de pe continent care au implementat deja un astfel de sistem, crescând astfel numărul de cetăţeni europeni care sunt mai atenţi la mediul în care trăiesc la 163 de milioane de persoane. Proiectul îşi propune să revoluţioneze percepţia asupra ambalajelor, indiferent dacă acestea fac parte sau nu din sistem. Pe măsură ce programul se desfăşoară, populaţia va deveni din ce în ce mai conştientă de amprenta sa ecologică. 30 noiembrie 2023  a marcat începutul acestei călătorii transformatoare.

Momente cheie în dezvoltarea RetuRO

♦ Construirea unei echipe care a ajuns la 80 de membri în doar câteva luni; continuăm să recrutăm şi ne dorim să avem alături de noi cei mai buni profesionişti pasionaţi de mediu

♦ Securizarea unuia dintre cele mai mari împrumuturi verzi din România, în valoare de peste 85 de milioane de euro.

♦ Dezvoltarea în timp record a platformei IT pentru înregistrarea a 80.000 de operatori economici.

♦ Înscrierea a 80% dintre operatorii economici estimaţi (comercianţi şi producători) în platforma SGR.

♦ Finalizarea dezvoltării arhitecturii IT şi, după un research extensiv la nivel mondial, găsirea partenerului IT optim care să ne sprijine în implementarea sistemului.

♦ Selecţia partenerului pentru echipamentele din cele 17 centre regionale RetuRO de numărare şi sortare, precum şi a partenerului nostru logistic.

♦ Deschiderea primului centru regional de numărare şi sortare, în Bonţida, şi începerea lucrărilor la următoarele trei centre, care vor fi operaţionale până în aprilie 2024.

♦ Lansarea campaniei de comunicare pentru consumatori, Hora Reciclării, o campanie educaţională naţională care se concentrează pe importanţa unităţii.

„Cred că e important de reţinut că SGR este un mecanism dinamic, care va evolua odată cu fiecare ambalaj plasat pe piaţă şi returnat, cu fiecare centru RetuRO înfiinţat şi cu fiecare cetăţean care susţine activ sistemul. Per total, ne propunem în decursul următorului an ca RetuRO să crească atât în dimensiune (centre, reurse, procese), cât şi în impact, consolidându-ne poziţia de susţinător principal al practicilor sustenabile în România”, afirmă Gemma Webb. Cu o forţă de muncă de 600 de persoane şi 17 centre regionale, SGR va fi pregătit pentru a creşte ratele de returnare. Sistemul se adresează tuturor locuitorilor ţării, 19 milioane de români, iar până la sfârşitul lunii iunie 2024, ar urma să fie vizibil doar logo-ul „Ambalaj cu Garanţie” pe rafturile magazinelor pentru ambalajele de băuturi în scop SGR. Executivul RetuRO explică: „Bine de ştiut pentru toţi cei implicaţi: produsele SGR vor apărea treptat pe rafturile magazinelor în următoarele

3-4 luni, cu disponibilitate limitată în decembrie”.

Cum funcţionează sistemul, de fapt? Programul implică deopotrivă consumatori, comercianţi şi producători. Comercianţii parte din SGR trebuie să se înregistreze în platformă, să îşi completeze datele şi să semneze contractul cu RetuRO, administratorul Sistemului, disponibil pe platformă. Pe de altă parte, toţi producătorii din România de băuturi (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) în ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, trebuie să se înscrie la rândul lor, să semneze contractul cu RetuRO şi să înregistreze produsele SGR în platformă. Înregistrarea produselor în Registrul de Ambalaje SGR este gratuită până pe 1 ianuarie 2024; ulterior acestei date se se va percepe taxa stabilită conform contractului de prestări servicii între RetuRO şi producători.

„Facem eforturi constante pentru ca toată lumea să înţeleagă cum funcţionează SGR, iar principiul este destul de simplu. Orice persoană care cumpără o băutură  în ambalaj marcat cu simbolul specific va plăti o garanţie de 50 de bani. Când ambalajul este returnat, garanţia este restituită. Acest lucru se poate face în orice punct de colectare, nu neapărat de unde băutura a fost cumpărată, şi fără a fi nevoie de un bon fiscal. Şi asta este tot. Similar cu sistemul folosit pentru cărucioarele de cumpărături din marile supermarketuri”, declară Gemma Webb, care atenţionează însă că recunoaşterea simbolului Ambalaj cu Garanţie este cheia, fiind indicatorul produselor eligibile pentru garanţie.

În timp ce unele părţi implicate au adoptat cu uşurinţă Sistemul de Garanţie-Returnare, recunoscând avantajele pe care le aduce mediului înconjurător dar şi avantajele sale economice, alţii au nevoie de informaţii suplimentare pentru a înţelege pe deplin necesitatea şi avantajele acestei iniţiative, povesteşte CEO-ul RetuRO. „Participarea la dialoguri continue cu aceste părţi interesate, oferirea de informaţii detaliate despre beneficiile SGR şi abordarea oricăror întrebări sau rezerve sunt paşi esenţiali.”

„Proiectul îşi propune să revoluţioneze percepţia asupra ambalajelor, indiferent dacă acestea fac parte sau nu din sistem. Pe măsură ce programul se desfăşoară, populaţia va deveni din ce în ce mai conştientă de amprenta sa ecologică. 30 noiembrie 2023  a marcat începutul acestei călătorii transformatoare” - Gemma Webb, CEO şi preşedinte al Directoratului RetuRO

Comercianţii joacă un rol esenţial în cadrul demersului, formând coloana vertebrală a sistemului. Obiectivul RetuRO este să se asigure că toţi producătorii de băuturi, comercianţii, importatorii, distribuitorii şi întreaga industrie HoReCa sunt înregistraţi în SGR, deoarece îndeplinirea acestei obligaţii legale este crucială pentru desfăşurarea proiectului. „SGR poate părea la prima vedere o obligaţie, dar vine atât cu avantaje pe termen lung, cât şi imediate. Protecţia mediului este un aspect cheie, deviind ambalajele de la gropile de gunoi şi promovând o economie cu adevărat circulară, creând un mediu mai curat şi mai verde pentru generaţiile actuale şi viitoare”, punctează Gemma Webb.

În plus, SGR include şi plata unui tarif dedicat comercianţilor care gestionează punctele de returnare, acoperind cheltuielile asociate gestionării acestuia. Acest tarif variază în funcţie de tipul de colectare ales de comercianţi - manual sau cu ajutorul maşinilor automate de returnare.

Finanţare de start-up. Finanţarea iniţială pentru RetuRO a fost asigurată de producătorii de băuturi, acţionarii companiei, apoi cu ajutorul unor garanţii corporative oferite tot de aceştia a fost obţinut unul dintre cele mai importante împrumuturi verzi din România, în valoare de peste 85 de milioane de euro. „Să nu uităm că suntem încă un start-up în primii ani de construcţie şi implementăm un sistem unic la nivel naţional. De asemenea, este important să subliniem că operăm pe principiul nonprofit, ceea ce înseamnă că orice profit vom realiza îl vom reinvesti exclusiv pentru a susţine şi dezvolta SGR, asigurând autofinanţarea sistemului în viitor – un obiectiv semnificativ pentru noi”, susţine Gemma Webb. Ea povesteşte că a căutat finanţare începând cu decembrie 2022, abordând diverse bănci, explicând modelul de business SGR şi planurile companiei. În cele din urmă, RetuRO a ajuns la un acord cu ING Bank. „Acest lucru ne-a permis să implementăm planul de investiţii, cu peste 85 de milioane de euro disponibili pentru a face cel mai mare proiect de protecţie a mediului din ţară operaţional. Pachetul include un împrumut de investiţii de 69 de milioane de euro pe o perioadă de cinci ani şi un împrumut de capital de lucru de 16,7 milioane de euro pentru doi ani”, explică CEO-ul RetuRO.

Împrumutul privat susţine activităţile operaţionale, inclusiv înfiinţarea şi operarea centrelor regionale pentru numărarea, sortarea şi pregătirea ambalajelor returnate pentru reciclare. O parte semnificativă a finanţării va acoperi şi sistemul IT complex care susţine proiectul, manipulând un volum enorm de date.

Economie circulară

Prin Sistemul Garanţie-Returnare, un volum estimat de 7 miliarde de ambalaje de băuturi vor fi recuperate şi reintroduse în circuitul economic. Este vorba despre băuturi (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) în ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv

La vârful structurii RetuRO se află acţionarii, printre care se numără Asociaţia Berarii României pentru Mediu şi Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate – APBRS, fiecare deţinând o cotă de 30%. În plus, Asociaţia Retailerilor pentru Mediu deţine o cotă de 20%, în paralel cu implicarea statului român prin Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (tot cu o cotă de 20%). Supravegherea strategică este încredinţată Consiliului de Supraveghere, format din 11 membri, iar de aspectele operaţionale se ocupă Directoratul companiei.

De ce a fost construită însă de la zero RetuRO? Odată cu publicarea Planului de Acţiune pentru Economia Circulară al Comisiei Europene, interesul pentru implementarea Sistemului de Garanţie-Returnare a crescut în mai multe ţări, fiind privit ca o soluţie pentru reducerea deşeurilor, creşterea responsabilităţii, educaţie civică şi atingerea unor rate mai ridicate de reciclare a ambalajelor de băuturi. 90% este rata medie de colectare pentru SGR în Europa. Astfel, SGR va contribui semnificativ la tranziţia României către o economie verde şi va crea un impact pozitiv, pe termen lung, în mai multe moduri. Pe de o parte, anual, aproximativ 7 miliarde de ambalaje de băuturi vor fi reintroduse în sistem şi reutilizate ca materii prime superioare - un beneficiu atât pentru producători, cât şi, cel mai important, pentru mediu, asigurând un viitor sustenabil pentru generaţiile viitoare.

Pe de altă parte, sistemul creează oportunităţi economice, susţinând industriile verzi şi generând locuri de muncă. SGR reprezintă o reţea de aproximativ 80.000 de puncte de returnare, 17 centre regionale de numărare şi sortare, contribuind la creşterea economică atât la nivel local, cât şi naţional. „Scopul nostru este să ajungem la 600 de locuri de muncă verzi până în anul viitor, cu cel puţin 500 de angajaţi care lucrează în centrele de numărare şi sortare din întreaga ţară. SGR încurajează, de asemenea, inovaţia în gestionarea deşeurilor şi contribuie la creşterea economiei circulare, care este sustenabilă atât din punct de vedere ecologic, cât şi economic. SGR are o importanţă strategică pentru România, fiind cel mai mare proiect de economie circulară până în prezent”, mai spune Gemma Webb.

Ea completează că îşi doreşte ca organizaţia pe care o conduce să fie cea care iniţiează schimbarea de paradigmă în gestionarea ambalajelor pentru băuturi, întrucât misiunea companiei depăşeşte aspectele logistice ale colectării ambalajelor. „Pentru mine, RetuRO a reprezentat o oportunitate de a face parte dintr-o poveste în care fiecare acţiune şi fiecare ambalaj returnat simbolizează un angajament colectiv pentru generaţiile viitoare. Sunt onorată să fac parte din această călătorie, în care crearea unui impact pozitiv nu este doar un obiectiv, ci o parte definitorie a identităţii noastre colective”, conchide Gemma Webb.    

Scurt dialog cu Gemma Webb

1. Care este stilul dumneavoastră de conducere?

Filozofia mea de leadership se axează pe colaborare şi inovaţie. În spatele succesului nostru stă o comunicare deschisă. Cred că oamenii sunt cel mai important activ pe care îl are o companie şi fiecare persoană are un rol de jucat în atingerea succesului.

Cred că este extrem de important să construieşti o relaţie solidă în cadrul echipei şi că această abordare trebuie să fie extinsă şi către parteneri sau părţile interesate.

Pentru mine, leadership nu înseamnă doar navigarea în prezent, ci şi definirea unui viitor şi articularea acestuia în aşa fel încât să fie înţeles de toată lumea. Deciziile noastre de astăzi ar trebui să contribuie la o lume a oportunităţilor, a sustenabilităţii şi a speranţei pentru viitor. Consider că rolul meu este de a stabili direcţia companiei - oferind o viziune clară a locului în care trebuie să ajungem şi conducând echipa în stabilirea unor priorităţi clare.

În contextul SGR, cred că e necesar ca fiecare dintre noi să dea tot ce are mai bun şi să fie implicat 100%. Mai ales când e nevoie ca toţi să tragem în aceeaşi direcţie pentru un obiectiv comun. Acest tip de angajament ne asigură că nu lăsăm nicio piatră neîntoarsă în urmărirea obiectivelor noastre şi ne maximizează şansele de succes.

În cele din urmă, îmi propun să conduc o echipă care nu numai că înţelege destinaţia, ci şi îmbrăţişează călătoria cu entuziasm şi determinare.

2. Care sunt principalele calităţi pe care le apreciaţi la angajaţi şi partenerii de afaceri?

În ceea ce priveşte partenerii de afaceri, apreciez transparenţa, fiabilitatea şi angajamentul comun faţă de misiunea şi obiectivele noastre. Caut parteneri dedicaţi la fel de mult ca şi noi creării unui impact pozitiv.

În ceea ce priveşte echipa noastră şi gândindu-mă la cât de accelerată a fost lansarea acestui proiect, este remarcabil modul în care s-au adaptat călătoriei, reuşind, în mod incredibil, să transforme presiunea timpului şi provocările constante în oportunităţi valoroase de învăţare şi creştere.

Ritmul accelerat în care am pus bazele sistemului a dus la formarea unei echipe de profesionişti dinamici, agili şi neobosiţi, care nu doar că pot gestiona taskurile de zi cu zi, ci şi se bucură atunci când găsesc soluţii la provocări complexe. Iar asta dovedeşte o înţelegere clară a ceea avem de făcut şi implicare de 100%.

3. Care sunt greşelile pe care le consideraţi de neiertat?

Cred într-un viitor bazat pe sustenabilitate, încredere şi dedicare faţă de schimbarea pozitivă. Într-un proiect de o asemenea amploare, importanţa învăţării continue, a adaptării şi a dorinţei de a face mai bine nu poate fi subestimată. Cred că greşelile fac parte din procesul de învăţare şi nimic nu este de neiertat atâta timp cât eşti pe un drum al învăţării. Prin aceste experienţe creştem.

Cu toate acestea, este important să menţionez că acţiunile trebuie să respecte mereu cadrul legal şi moral, etic. Acţiunile care compromit în mod conştient aceste limite şi cele care afectează principiile sustenabilităţii, transparenţei sau încrederea şi angajamentul părţilor interesate nu pot fi tolerate.

4. Ce căutaţi atunci când aţi ales oamenii care formează acum echipa RetuRO? Care sunt valorile comune pe care le împărtăşesc?

Am căutat persoane care îmbină pasiunea, experienţa şi angajamentul de a fi cei mai buni în domeniul lor. Pasiunea este o forţă motrice care alimentează inovaţia şi devotamentul, asigurând că echipa noastră nu este doar pricepută, ci şi cu adevărat implicată în succesul misiunii noastre.

Experienţa a fost un criteriu cheie în procesul de selecţie. Am luat în considerare profesionişti care se evidenţiază în domeniile lor, aducând un nivel ridicat de competenţe şi cunoştinţe. Acest angajament faţă de excelenţă este crucial în menţinerea unui avantaj competitiv.

În plus, un set colectiv de valori reprezintă numitorul comun al echipei RetuRO. Integritatea, colaborarea şi o mentalitate centrată pe consumator / cetăţean sunt principii fundamentale care ne ghidează acţiunile. Prin cultivarea unei culturi înrădăcinate în aceste valori, ne asigurăm că echipa noastră nu numai că se depăşeşte la nivel individual, ci şi că lucrează cu uşurinţă împreună pentru a atinge obiectivele noastre comune.

5. Cât de importantă este, în perspectiva dumneavoastră, sustenabilitatea şi de ce?

Consider sustenabilitatea ca fiind esenţială şi în centrul a tot ceea ce facem. Este vorba despre găsirea unui echilibru corect între a avea grijă de mediul înconjurător, a ne ajuta comunităţile şi a ne asigura că acţiunile noastre rămân puternice şi durabile.

Ne confruntăm cu probleme de mediu foarte mari, pe care nu le-am mai întâlnit până acum. Sustenabilitatea merge dincolo de a fi pur simplu prietenos cu mediul înconjurător. Este un principiu care ne ghidează.

PROIECT SUSŢINUT DE RETURO