Károly Borbély se află la cârma celei mai valoroase companii din România, Hidroelectrica, într-un moment în care energia nu este doar o resursă, ci un pilon strategic al economiei. Într-un ecosistem aflat în plină transformare, liderul companiei mizează pe echilibrul dintre raţiune şi instinct, dintre cifre şi viziune. Sub conducerea sa, Hidroelectrica îşi consolidează poziţia de campion energetic şi motor al tranziţiei verzi.

„Dacă aş putea schimba un singur lucru în peisajul energetic românesc, ar fi momentul în care au fost demarate marile proiecte strategice. Proiectele majore ale companiilor de stat – Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz – ar fi trebuit începute acum 10 ani”, spune Károly Borbély, CEO al Hidroelectrica, într-un exerciţiu de sinceritate care surprinde, în acelaşi timp, realismul şi regretul pentru oportunităţile ratate. În interviul acordat BUSINESS Magazin, el vorbeşte despre nevoia unei strategii energetice coerente, stabile şi aplicabile pe termen lung, fără de care România şi-a încetinit semnificativ progresul într-un domeniu în care ritmul este dictat de decenii, nu de cicluri electorale.

„Lipsa de continuitate în viziunea energetică a generat întârzieri, incertitudini şi oportunităţi ratate. Într-un domeniu atât de capital-intensiv şi cu orizonturi de timp lungi, predictibili-tatea şi voinţa de a merge consecvent într-o direcţie strategică sunt esenţiale.” Este un semnal clar că România ar fi putut fi, astăzi, nu doar un participant, ci un jucător regional cheie în domeniul energiei. Poate tocmai din acest context provine şi forţa pe care o are astăzi Hidroelectrica, liderul absolut în producţia de energie regenerabilă din România. Cu o cotă de piaţă de aproximativ 30% din producţia naţională de energie, compania rămâne un pilon de stabilitate pentru Sistemul Energetic Naţional, fur-nizând nu doar energie, ci şi echilibru şi siguranţă prin serviciile de sistem. În anul 2024, Hidroelectrica a produs 14,24 TWh de energie verde, provenind dintr-un portofoliu solid de 188 de hidrocentrale în funcţiune, cu o putere instalată totală de 6,3 GW, şi din parcul eolian Crucea, cu o putere instalată de 108 MW. Performanţa economică a fost la fel de ro-bustă: cifra de afaceri a atins 9,12 miliarde de lei, EBITDA ajustată – 5,52 miliarde de lei, iar profitul net a fost de 4,13 miliarde de lei. La finalul lunii noiembrie 2024, Hidroelectrica şi-a menţinut poziţia de cel mai important furnizor de energie electrică pe piaţa concurenţială, cu o cotă de 14,37% din totalul li-vrărilor către clienţii finali. Totodată, compania rămâne cea mai mare şi mai valoroasă companie de stat din România, cu o capitalizare bursieră de aproximativ 11 miliarde de euro şi un free float de 19,94%. „Hidroelectrica este poziţionată ideal, având toate premisele pentru a-şi consolida poziţia de lider în sectorul energetic din România. Creştem atât organic, cât şi anorganic, iar diversificarea surselor de ve-nit este o direcţie clară, mai ales prin întărirea segmentului de furnizare din cadrul activităţii noastre.”, subliniază Károly Borbély.

Un nou model energetic: diversificare şi rezilienţă

Privind spre viitor, rolul Hidroelectrica în tranziţia energetică devine tot mai clar definit: compania îşi propune să fie nu doar un producător de energie, ci un constructor de ecosistem sustenabil, în linie cu obiectivele Uniunii Europene şi nevoile României. „Obiectivul nostru principal este de a produce şi comercializa energie într-un mod responsabil faţă de comunitate şi mediu. Dorim să susţinem economia naţională nu doar prin cantitatea de energie produsă, ci prin calitatea abordării noastre – prin siguranţă, eficienţă şi respect pentru resurse.” Direcţiile strategice ale companiei includ îmbunătăţirea continuă a performanţelor, investiţii în modernizare şi digitalizare, dar şi extinderea portofoliului prin proiecte eoliene şi fotovoltaice. Într-un context geopolitic şi economic tot mai complex, stabilitatea şi eficienţa Hidroelectrica sunt argumente pentru ca România să-şi poată construi, în sfârşit, acel „hub regional” pe care îl menţiona CEO-ul companiei. Privind spre viitor, Hidroelectrica îşi fundamentează strategia de dezvoltare pe investiţii ample în retehnologizare, modernizare, diversificarea producţiei şi parteneriate internaţionale cu potenţial transformator. Obiectivul este clar: creşterea eficienţei, extinderea duratei de viaţă a infrastructurii existente şi consolidarea rolului companiei ca lider al tranziţiei energetice din România. Printre cele mai ambiţioase direcţii se numără proiectele de retehnologizare a unor dintre cele mai importante amenajări hidroenergetice din ţară. Acestea vizează atât o creştere a puterii instalate – cu aproximativ 156,71 MW peste cei 976 MW existenţi – cât şi eliminarea restricţiilor de funcţionare din prezent, ceea ce va permite operarea la parametri maximi. Mai mult, retehnologizările vor extinde durata de viaţă a echipamentelor cu încă 30–40 de ani, contribuind semnificativ la sustenabilitatea şi rezilienţa infrastructurii energetice naţionale. Lucrările se desfăşoară pe mai multe fronturi, inclusiv la CHE Stejaru, CHE Brădişor, AHE Vidraru, CHE Râul Mare-Retezat şi CHE Mărişelu, iar finalizarea acestora es-te estimată pentru perioada 2029–2034. În paralel, compania desfăşoară şi proiecte majore de moderni-zare a hidroagregatelor, staţiilor şi instalaţiilor, cu scopul de a optimiza eficienţa operaţională şi de a re-duce semnificativ costurile de mentenanţă. Aceste lucrări vor permite extinderea ciclului de operare cu până la 30 de ani şi sunt planificate să fie finalizate în intervalul 2026–2027. Printre proiectele prioritare se numără modernizările de la HA2 CHE Remeţi, CHE Vaduri şi HA2 CHE Arceşti. Pe lângă îmbunătăţirile aduse infrastructurii existente, Hidroelectrica mizează pe extinderea capacităţii de producţie prin achiziţii şi parteneriate. Compania vizează integrarea în portofoliu a unor proiecte de energie regen-erabilă cu o capacitate de cel puţin 500 MW, care să fie puse în funcţiune până în 2027. În zona hidroen-ergetică, se explorează parteneriate cu jucători importanţi pentru dezvoltarea de centrale cu acumulare prin pompaj, o tehnologie esenţială pentru stabilitatea reţelelor electrice viitoare. În ceea ce priveşte diversificarea surselor de energie, Hidroelectrica poartă discuţii avansate cu Masdar, cea mai mare companie de energie regenerabilă din Emiratele Arabe Unite, pentru formarea unui joint venture cu par-ticipare egală. Noul parteneriat va viza dezvoltarea şi achiziţia de proiecte de energie regenerabilă în România, cu o ţintă ambiţioasă de 2.000 MW capacitate instalată. Proiectele vor include sisteme foto-voltaice terestre şi plutitoare, precum şi soluţii de stocare a energiei în baterii, marcând un pas im-portant în direcţia unui mix energetic diversificat şi adaptat viitorului. Pe lângă aceste iniţiative, Hidroe-lectrica are în derulare unele dintre cele mai importante proiecte de dezvoltare hidroenergetică din România. Amenajările de la Răstoliţa, râul Jiu (sectorul Livezeni–Bumbeşti), Surduc–Siriu (treptele Sur-duc–Nehoiaşu şi Nehoiaşu II), râul Olt defileu (sectorul Cornetu–Avrig) şi amenajarea Paşcani pe râul Si-ret sunt deja realizate în proporţie de 70%. Acestea vor aduce o putere instalată suplimentară de 191,24 MW şi o producţie medie anuală estimată la 555,9 GWh. Termenele de finalizare sunt prevăzute pentru perioada 2026–2028. „Rolul nostru nu este doar de a produce energie curată, ci de a crea prem-isele pentru un sistem energetic modern, sustenabil şi sigur pentru generaţiile viitoare. Investim nu doar în tehnologie, ci şi în încredere”, subliniază Károly Borbély.

Istoria „perlei coroanei” din energie 

Hidroelectrica a fost înfiinţată în anul 2000, ca urmare a restructurării fostei Companii Naţionale de Electricitate (CONEL), preluând rolul principal de producător de energie electrică din surse hidro în România. Cu un portofoliu de peste 200 de hidrocentrale şi o capacitate instalată de circa 6.400 MW, compania a devenit rapid un pilon esenţial al securităţii energetice naţionale.

În 2012, Hidroelectrica a intrat în insolvenţă, confruntându-se cu probleme majore de eficienţă, con-tracte păguboase şi pierderi financiare. Procesul de restructurare, condus de administratorul judiciar Euro Insol, a dus la anularea contractelor dezavantajoase şi la redresarea treptată a companiei. În 2016, Hidroelectrica a ieşit definitiv din insolvenţă, redevenind una dintre cele mai profitabile companii de stat din România.

În perioada 2017–2022, compania s-a consolidat ca lider al producţiei de energie verde în România şi una dintre cele mai eficiente companii din sectorul energetic la nivel regional.

Un moment istoric a fost atins în 2023, când Hidroelectrica s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), prin cea mai mare ofertă publică iniţială (IPO) realizată vreodată în România. Listarea a marcat o nouă etapă în evoluţia companiei, aducând un plus de transparenţă, guvernanţă corporativă şi deschidere către investitori.

Astăzi, Hidroelectrica rămâne un actor strategic în tranziţia energetică, investind în modernizarea infrastructurii, digitalizare şi extinderea portofoliului cu proiecte eoliene şi fotovoltaice.

„Fie că am activat în administraţia publică sau în mediul privat, am considerat că o decizie bună trebuie să fie sustenabilă, aliniată obiectivelor organizaţiei şi bine ancorată în realitatea contextului în care o aplici. Am învăţat să nu subestimez niciodată puterea colaborării – ascultarea activă a echipei, a partenerilor sau a autorităţilor poate aduce nu doar perspective valoroase, ci şi soluţii vi-abile acolo unde pare că nu există.”

Károly Borbély, CEO, Hidroelectrica

În paralel cu investiţiile în infrastructura existentă şi proiectele de dezvoltare hidroenergetică, Hidroelec-trica îşi orientează tot mai mult atenţia către diversificarea mixului de producţie, prin integrarea altor surse regenerabile, precum energia eoliană, solară şi soluţiile moderne de stocare în baterii. „Optimi-zarea funcţionării capacităţilor de producţie existente în portofoliu, ţinând cont de actualul context de piaţă, trebuie să aibă în vedere sinergiile care se pot obţine prin mixarea mai multor surse de energie re-generabilă: hidro – eolian – solar – stocare în baterii”, explică CEO-ul companiei. Această abordare inte-grată are multiple beneficii: reduce riscul hidrologic la care compania este expusă constant, creşte gradul de predictibilitate al producţiei, scade costurile cu dezechilibrele şi optimizează operaţiunile, permiţând o mai bună planificare a vânzărilor şi generarea unor venituri stabile. Strategia de diversificare a Hidroelectrica se construieşte pe două direcţii principale. Prima vizează achiziţia sau dezvoltarea de centrale fotovoltaice şi eoliene, atât prin parteneriate cât şi prin proiecte proprii. A doua direcţie implică hibridizarea centralelor existente, prin implementarea unor soluţii de tip „behind the meters”, care includ fotovoltaice terestre sau flotante şi sisteme de stocare în baterii, integrând astfel tehnologia în mod di-rect în arhitectura operaţională a companiei. În acest moment, Hidroelectrica derulează o serie de pro-iecte pilot, menite să testeze şi să valideze aceste soluţii din punct de vedere tehnic şi economic, cu scopul de a le extinde ulterior la scară largă. Toate aceste eforturi contribuie nu doar la creşterea efi-cienţei operaţionale, ci şi la mitigarea riscului hidrologic, care reprezintă una dintre cele mai importante vulnerabilităţi ale modelului de business bazat exclusiv pe hidroenergie. În plus, integrarea pe verticală a companiei prin dezvoltarea activităţii de furnizare a reprezentat un alt pas strategic esenţial. Nu doar că oferă un canal alternativ de vânzare şi sursă suplimentară de venituri, dar şi o metodă eficientă de ges-tionare a riscurilor de reglementare, care au afectat compania în trecut.

„Hidroelectrica va juca un rol esenţial în tranziţia energetică la nivel naţional, atât în ceea ce priveşte ponderea energiei curate şi predictibile, cât şi prin contribuţia la redobândirea statutului României de net exportator de energie electrică.”

Károly Borbély, CEO, Hidroelectrica

Reglementări stricte, climă impredictibilă: cum navighează Hidroelectrica valul tranziţiei verzi

Într-un moment în care politicile energetice europene devin tot mai ambiţioase şi presante, Hidroelectri-ca se vede nevoită să-şi alinieze planurile de investiţii şi dezvoltare cu obiectivele strategice ale Uniunii Europene, în special cele legate de decarbonizare, eficienţă energetică şi protecţia mediului. Compania îşi adaptează direcţiile de acţiune nu doar pentru a se conforma acestor cerinţe, ci şi pentru a valorifica fondurile europene disponibile, transformând presiunea reglementărilor într-un motor al modernizării in-frastructurii sale hidroenergetice. Astfel, cadrul legislativ actual, oricât de strict, poate deveni o opor-tunitate reală pentru tranziţia către un model energetic sustenabil. Totuşi, provocările sunt importante, deoarece Hidroelectrica depinde într-o foarte mare măsură de resursele naturale – în special de apă – iar schimbările climatice pun în pericol echilibrul fin pe care se sprijină întreaga capacitate de producţie. Secetele prelungite, variaţiile anuale ale precipitaţiilor sau modificările în regimul hidrologic pot diminua debitul râurilor, afectând direct producţia şi, implicit, veniturile companiei. În condiţii de secetă severă, randamentul hidrocentralelor poate scădea dramatic, cu potenţial impact asupra stabilităţii întregului sistem energetic naţional. La toate acestea se adaugă şi complexitatea procesului de conformare la reglementările de mediu. Activitatea Hidroelectrica este supusă legislaţiei româneşti care transpune directivele UE în materie de climă şi mediu. Una dintre cele mai mari provocări rămâne, potrivit compa-niei, complexitatea documentaţiei şi a procedurilor pentru obţinerea sau reînnoirea autorizaţiilor de me-diu, în special pentru obiectivele de investiţii hidroenergetice aflate în stadii avansate de execuţie. Echilibrarea conformării la reglementările europene cu nevoia de eficienţă operaţională şi profitabilitate este o linie de forţă a strategiei Hidroelectrica. România se află, de altfel, într-o poziţie favorabilă în ceea ce priveşte ţintele de decarbonizare, având deja o pondere importantă de energie regenerabilă în mixul energetic naţional. În acest context, rolul Hidroelectrica devine esenţial, compania menţinându-şi et-icheta de 100% verde în toate domeniile sale de activitate. Privind spre viitor, compania tratează cu seri-ozitate impactul schimbărilor climatice asupra capacităţii sale de producţie. În cursul anului 2025, în conformitate cu strategia de sustenabilitate, va fi derulat un studiu dedicat identificării şi cuantificării riscurilor climatice. În prezent, nu există un trend descendent clar în ceea ce priveşte condiţiile hidro-logice, dacă ne raportăm la mediile multianuale. Dimpotrivă, anul 2023 a adus o producţie excepţională, de peste 18 TWh – o dovadă a faptului că, deocamdată, volatilitatea hidrologică anuală este parte din normalitatea sectorului hidroenergetic. Tocmai din acest motiv, diversificarea surselor de producţie rămâne un element esenţial al strategiei companiei – nu doar pentru optimizarea performanţei, ci şi pentru atenuarea acestui tip de risc structural.  „Prin realizarea unor mixuri între hidro, eolian, solar şi soluţii de stocare, putem reduce expunerea la riscuri şi obţine o mai bună predictibilitate operaţională. Nu e doar o adaptare la reglementări, ci o formă inteligentă de a construi sustenabilitate pe termen lung”, subliniază CEO-ul companiei. Astfel, „Hidroelectrica va juca un rol esenţial în tranziţia energetică la nivel naţional, atât în ceea ce priveşte ponderea energiei curate şi predictibile, cât şi prin contribuţia la redobândirea statutului României de net exportator de energie electrică”. 

Cele mai importante proiecte de dezvoltare ale Hidroelectrica aflate în derulare sunt:

1.Œ AHE (Amenajare Hidroenergetică) Răstoliţa;

2. AHE a râului Jiu pe sector Livezeni-Bumbeşti;

Ž3. AHE Surduc-Siriu. Treapta Surduc-Nehoiaşu Treapta  Nehoiaşu II;

4. AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu-Avrig - Treapta Câineni şi Treapta Lotrioara;

5. AHE Paşcani pe râul Siret. Obiectivele de investiţii în dezvoltarea amenajărilor hidroenergetice de mai sus vizează o putere in-stalată totală de 191,24 MW, generând o energie medie anuală de 555,9 GWh. Nivelul mediu de realizare al acestor proiecte se ridică la un procent de 70%, iar temenele de finalizare sunt estimate a fi în peri-oada 2026-2028.

„Transparenţa şi responsabilitatea trebuie să fie ÎN ADN-ul fiecărui manager” 

Pentru Károly Borbély, CEO al Hidroelectrica, leadershipul este mai mult decât o funcţie executivă – este o formă de responsabilitate împărtăşită. Viziunea sa se bazează pe trei principii esenţiale: transparenţă, implicare şi responsabilitate partajată. Iar aceste valori nu sunt doar declaraţii de principii, ci elemente structurale ale unei culturi organizaţionale aflate într-o profundă transformare. „Filosofia mea de leader-ship se bazează pe transparenţă, implicare şi responsabilitate partajată. După listarea companiei la Bursa de Valori Bucureşti, cultura organizaţională a trecut printr-o transformare semnificativă. Guvernanţa corporativă a devenit un standard obligatoriu, iar transparenţa şi profesionalismul nu mai sunt opţionale – ele trebuie să fie parte din ADN-ul fiecărui manager”, explică Borbély. Modelul său de leadership este unul participativ, care îmbină inspiraţia şi încrederea cu exigenţa. „Combin elemente de leadership transformaţional – care inspiră şi motivează – cu momente de tip laissez-faire, acolo unde au-tonomia echipei este esenţială. Cred cu tărie că performanţele reale vin din asumare colectivă, din în-crederea acordată oamenilor şi din crearea unui mediu în care iniţiativa şi colaborarea sunt încurajate constant.” La nivelul conducerii executive, deciziile sunt luate într-un cadru colaborativ, în care schimbul de idei este esenţial. „Principiul de bază în relaţia cu echipa executivă este spiritul de echipă 100%. Toate deciziile sunt discutate şi argumentate riguros, într-un cadru colaborativ, pentru a identifica cele mai bune soluţii care să susţină obiectivele strategice ale companiei. Cred în schimbul de idei şi în valoarea perspectivelor complementare – tocmai de aceea încurajez un dialog deschis şi o cultură a re-sponsabilităţii partajate.” Aceeaşi abordare este valabilă şi în relaţia cu echipele tehnice, cele care ges-tionează zi de zi infrastructura critică a companiei. „Respectul pentru expertiza colegilor din teren este fundamental. Ne bazăm pe experienţa lor directă, pe respectarea strictă a legislaţiei şi pe capacitatea de a reacţiona rapid şi eficient în funcţie de gravitatea situaţiilor apărute. Într-un domeniu unde marja de eroare este minimă, regulile sunt clare, iar deciziile trebuie luate prompt, dar bine fundamentat.” Borbély consideră că menţinerea infrastructurii în stare optimă de funcţionare, prevenirea vulnerabilităţilor şi investiţiile constante în dezvoltarea reţelei nu pot fi atinse fără o colaborare strânsă între zona operaţională şi cea executivă. Într-un sector expus riscurilor climatice şi presiunilor pieţei, acest echilibru intern devine un atu competitiv. Un alt punct central al filosofiei sale este investiţia în viitor – în sensul literal al cuvântului. „Sectorul energetic este într-o continuă schimbare, iar noile generaţii de profesionişti, care aduc cu ele inovaţie şi cunoştinţe în domeniul tehnologic, trebuie să fie atrase şi inte-grate în companiile strategice ale statului. Din păcate, în trecut, deschiderea către inovaţie în aceste companii a lăsat de dorit, însă acest lucru se schimbă.” Pentru a sprijini această schimbare, Hidroelec-trica a dezvoltat parteneriate solide cu universităţi tehnice de prestigiu, precum Universitatea Politehni-ca din Bucureşti şi cea din Timişoara. Aceste colaborări se traduc în programe de internship şi burse, prin care tinerii pot dobândi experienţă practică în cadrul unei companii energetice de talie naţională. „În fiecare an, între 60 şi 80 de studenţi participă la programele noastre de practică, iar baza noastră de date cu tineri talentaţi depăşeşte 600 de persoane. Aceasta nu este doar o oportunitate pentru studenţi de a învăţa din interiorul industriei, ci şi un mod de a aduce idei şi perspective noi în companie.”

Pentru Borbély, a conduce înseamnă şi a învăţa continuu. În deciziile importante, se bazează pe câteva repere fundamentale: impactul pe termen lung, dialogul constant cu stakeholderii şi coerenţa strate-gică. „Fie că am activat în administraţia publică sau în mediul privat, am considerat că o decizie bună trebuie să fie sustenabilă, aliniată obiectivelor organizaţiei şi bine ancorată în realitatea contextului în care o aplici. Am învăţat să nu subestimez niciodată puterea colaborării – ascultarea activă a echipei, a partenerilor sau a autorităţilor poate aduce nu doar perspective valoroase, ci şi soluţii viabile acolo unde pare că nu există.” Un alt element esenţial în stilul său de conducere este modul în care echilibrează an-aliza riguroasă cu intuiţia. „Deciziile strategice sunt, în mod inevitabil, un mix între analiză raţională şi intuiţie. Mă bazez în primul rând pe analize tehnice solide – cifre, indicatori de performanţă, tendinţe de piaţă, modele predictive. Acestea oferă un fundament clar, logic, şi permit luarea unor decizii aliniate la obiectivele pe termen lung.” Dar există şi momente în care datele nu sunt suficiente şi intuiţia devine declicul. „Intuiţia nu e opusul raţionalului, ci mai degrabă o formă de procesare rapidă a experienţei acumulate în timp. Când piaţa dă semne contradictorii sau când trebuie să acţionezi rapid, fără toate datele la dispoziţie, intuiţia informată – construită din expunerea la multiple scenarii, decizii şi contexte – joacă un rol determinant. Arta deciziei strategice constă tocmai în a şti când să laşi analiza să conducă şi când să ai încredere în instinct. Iar în business, acel echilibru fin face adesea diferenţa între a fi reac-tiv şi a fi vizionar.”  

CE URMEAZĂ PENTRU HIDROELECTRICA?

Proiecte majore de retehnologizare:

Proiectele de investiţii în retehnologizarea amenajărilor hidroenergetice şi a centralelor hidroelectrice de mai jos, prin noua proiectare şi tehnologizare modernă, vor avea ca rezultat eliminarea actualelor re-stricţii de funcţionare, respectiv creşterea per total a puterii instalate cu 156,71 MW peste cei 976 MW din prezent. Retehnologizările vor extinde durata ciclului de viaţă al hidroagregatelor cu 30-40 de ani. Proiectele majore de retehnologizare se vor finaliza în perioada 2029-2034.

•Ÿ Retehnologizare CHE (Centrală Hidroelectrică) Stejaru;

Ÿ• Retehnologizare CHE Brădişor;

Ÿ• Retehnologizare AHE Vidraru;

Ÿ• Retehnologizare CHE Râul Mare-Retezat;

Ÿ• Retehnologizare CHE Mărişelu.

Proiecte majore de modernizare:

Proiectele de investiţii în modernizarea hidroagregatelor, a staţiilor, echipamentelor şi instalaţiilor enu-merate mai jos au ca scop prioritar creşterea eficienţei şi reducerea costurilor de întreţinere, respectiv extinderea ciclului de operare la un interval de 25-30 ani. Finalizarea acestor proiecte de modernizare este preconizată în intervalul 2026-2027.

Ÿ• Modernizare la HA2 CHE Remeţi;

Ÿ• Modernizare CHE Vaduri;

Ÿ• Modernizare HA2 CHE Arceşti.

Achiziţii & parteneriate

Ÿ• Hidroelectrica ţinteşte achiziţia de proiecte de capacităţi de producţie din surse regenerabile de mini-mum 500 MW, cu punere în funcţiune până în anul 2027.

Ÿ• De asemenea, în domeniul hidroenergetic, explorează posibilitatea creării de parteneriate cu jucători redutabili în domeniu, în vederea dezvoltării de centrale hidro de acumulare prin pompaj.

Ÿ• În paralel, în procesul de diversificare a afacerii cu alte surse de producţie regenerabile, Hidroelectrica explorează parteneriate strategice, cu companii ce dispun de expertiză relevantă în domeniu. În acest sens, Hidroelectrica şi Masdar, cea mai mare companie de energie regenerabilă din Emiratele Arabe Unite, sunt în discuţii pentru a pune bazele unui viitor parteneriat, într-o nouă companie de tip Joint Ven-ture (JVC), cu deţineri egale pentru ambii parteneri. Scopul JVC este dezvoltarea şi/sau achiziţia de pro-iecte de energie regenerabilă în România, ţintind o capacitate de 2000 MW. Tehnologiile de producţie de energie electrică din surse regenerabile care fac obiectul exclusivităţii sunt sisteme fotovoltaice terestre, sisteme fotovoltaice plutitoare şi sisteme de stocare a energiei în baterii.