România a devenit o ţară de consultanţi. Una din 20 de firme dă sfaturi altora
Cea mai bună radiografie a suferinţei economice a României se vede la Registrul Comerţului. Primele trei activităţi ale companiilor din ţară vizează, în această ordine, comerţul, construcţiile şi consultanţa de afaceri. Care este raportul corect între activitatea economică a unei ţări şi nevoia de consultanţă de business? Sau, mai pe scurt, are România nevoie de 31.799 de firme de consultanţă de afaceri şi management?
"Există loc sub soare pentru fiecare“, rezumă Vasile Iuga, consultantul român cel mai bine poziţionat într-o companie de consultanţă de top, şeful PricewaterhouseCoopers România şi country managing partner al PwC pentru Europa de Sud-Est, situaţia aparentă a numărului mare de consultanţi de pe piaţa autohtonă. Compania pe care o conduce este unul dintre cei mai puternici jucători din piaţa totală de consultanţă, estimată la circa 380 milioane euro. PwC ocupă locul al doilea într-un clasament al celor mai mari companii de consultanţă de management, cu o cifră de afaceri de 9,2 milioane euro. Companiile din „The Big Four“ (PwC, EY, KPMG, Deloitte) împart acest clasament cu jucători precum McKinsey & Company, lider la nivel local şi mondial pe segmentul de business & strategy, cu afaceri de 16,7 milioane euro, sau Accenture, prezentă în România prin trei divizii: consultanţă (consultanţă în management şi integrare de sisteme & tehnologie), tehnologie (dezvoltare de software şi mentenanţă) şi externalizare (business process outsourcing), cu afaceri de 8,2 milioane euro. În topul primelor zece firme de consultanţă de management se află şi Ensight Management Consulting, cea mai importantă firmă de pe piaţa de consultanţă de management fondată în România, cu o cifră de afaceri de 2,6 milioane euro în 2012.
În perioada 2008-2012, numărul de salariaţi activi pe piaţa de consultanţă a crescut cu 62%, ajungând la circa 13.000 de angajaţi. Unul dintre motive este dat de orientarea angajaţilor din companiile multinaţionale către această piaţă - prin înfiinţarea de firme noi sau angajarea în firme deja existente - potrivit lui Cristian Bişa, fondator al platformei de consultanţă online manageranticriză.ro. Din cele aproximativ 30.000 de firme înregistrate la Registrul Comerţului cu obiect principal de activitate „consultanţă de afaceri şi management“, puţini sunt cei care fac exclusiv consultanţă de afaceri; acesta nu este obiectul unic de activitate şi în general este combinat cu multe alte coduri CAEN, potrivit reprezentanţilor Registrului Comerţului.
Totuşi, asta nu exclude faptul că mii de firme se luptă să ocupe o bucăţică mai mare din piaţa din ce în ce mai fragmentată a consultanţei: strategică, de management, fiscală, de contabilitate, imobiliară, de construcţii şi lista ar putea continua, deoarece orice nouă activitate economică generează nevoia unui anume tip de consultanţă.
Consultanţii de business împart o clientelă formată din aproximativ 3% din numărul total de firme active din România cu cifră de afaceri de peste un milion de euro. Pragul de 1 milion de euro este un prag psihologic privind din ambele sensuri: dezvoltatorul businessului are nevoie deseori de îndrumare în acest punct, iar consultantul vede potenţialul nevoii de consultanţă de management (business consulting, IT, dezvoltare şi integrare de aplicaţii IT sau servicii de management IT).
„Sunt aproximativ zece jucători majori pe piaţa autohtonă de servicii de consultanţă de management, excluzând serviciile de advisory ale companiilor din marile reţele de audit“, observă Robert Maxim, partener al companiei de consultanţă Ensight Management Consulting, înfiinţată în anul 2000. Activităţile din domeniul consultanţei de management sunt concentrate în jurul nucleului celor 10, iar fragmentarea şi numărul mare de jucători cu o activitate restrânsă sunt o consecinţă a lipsei de maturitate a pieţei, consideră Maxim.
Extinzând graniţa care desparte mulţimea de cei care contează în piaţă, Adrian Barbu, CEO şi partener în cadrul companiei The Consultants, crede că „sunt în jur de 50-60 de companii care reuşesc să aibă o relevanţă naţională şi poate încă 50-100 de companii mici locale relevante. Ceilalţi până la 30.000 nu ştiu cu ce se ocupă“. Barbu explică numărul mare de firme înregistrate astfel la Registrul Comerţului ca o consecinţă a faptului că multe persoane care deschid o firmă şi nu au o specializare anume sau sunt dezorientate aleg această categorie. O altă explicaţie importantă a fenomenului vine din faptul că termenul consultanţă are şi o conotaţie acoperitoare, care se referă la faptul că un consultant este un fel de om bun la toate.
Domeniul consultanţei este prezent şi într-un clasament al firmelor fără niciun angajat: conform datelor de la Registrul Comerţului, peste 40% din IMM-urile din România, respectiv 215.000 de companii, nu au niciun angajat, iar ponderea lor a crescut semnificativ în perioada 2008-2011. Companiile cu zero angajaţi activează în special în comerţ, consultanţă, construcţii sau transport şi au avut în 2011 afaceri de 16 miliarde de lei (3,8 miliarde de euro), arată o analiză a Ziarului Financiar. „Nu este firesc să existe un număr atât de mare de societăţi fără salariaţi. Totuşi, situaţia economică actuală nu este favorabilă IMM-urilor şi este de înţeles ca acestea să fie puse în stand-by pentru vremuri mai bune“, a spus Emilian Duca, asociat al companiei Tax & Business Solutions. El adaugă că aceste companii nu prezintă riscuri fiscale decât dacă sunt utilizate pentru evaziune fiscală.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro