Royal Caribbean Cruises recrutează în permanenţă români pentru departamentul restaurant assistant waiter. Cerinţe: vârsta minimă - 21 de ani, limba engleză la nivel conversaţional; constituie avantaje cunoaşterea unei alte limbi europene, experienţă anterioară în postul solicitat, experienţa pe vase de croazieră; contracte între 6 şi 8 luni cu posibilitatea de reînnoire; mesele, serviciile medicale şi cazarea sunt asigurate la bord; veniturile pentru posturile de entry level mess attendant şi room service attendant pot fi între 700 şi 1.400 de dolari, iar veniturile pentru un assitant waiter pot fi între 1.800 şi 2.500 de dolari“.

Aşa sună anunţul pentru unul dintre sutele de posturi de ajutor de ospătar lansate de cea mai mare companie de croazieră la nivel mondial, Caribbean Cruises Ltd., companie cu sediul central în Miami, cu o cifră de afaceri de 8,07 miliarde de dolari în 2014 şi cu 64.000 de angajaţi (potrivit marketwatch). Pe piaţa locală, americanii recrutează câteva sute de angajaţi anual, fiind atraşi de români pentru „spiritul de iniţiativă, pentru dorinţa de a promova, pentru capabilitate şi adaptabilitate, dar şi pentru talentul de a învăţa limbi străine“, după cum spune Carmen Sasz, proprietara agenţiei de recrutare Job Selection, una dintre cele circa cinci firme ce activează pe piaţa recrutărilor pentru vase de croazieră.

Numai anul acestea companiile de profil caută 3.000 de români pentru joburi pe vasele de croazieră. Alături de Caribbean, cererea mare vine şi din partea Carnival Cruise Line, dar şi a companiilor de croazieră de pe râurile din Europa, iar numărul angajaţilor români care decid să plece se află pe un trend ascendent, potrivit informaţiilor deţinute de compania de consultanţă în HoReCa Star Chefs. Cei mai mulţi români au plecat să lucreze pe vasele de croazieră în două etape: 20.000 în intervalul 1995-2000 şi 40.000 în intervalul 2000–2010. Din 2010, plecările s-au menţinut la un ritm constant de 1.000 de români pe an.

Dacă ar fi să facem un calcul pe baza unui venit minim de 700 de dolari, vom vedea că miile de români plecaţi pe vasele de croazieră au câştigat venituri de 45-50 de milioane de dolari. 700 de dolari este însă salariul minim - de cele mai multe ori, suma câştigată de lucrătorii de pe vasele de croazieră este mai mare, iar pentru posturile de management poate să ajungă şi la 10.000 de dolari lunar.

Istoria meseriei de vaporean în România începe cu un anunţ precum cel de mai sus, publicat întotdeauna într-un ziar, nu în mediul online, după cum povesteşte Carmen Sasz. Antreprenoarea a pus bazele firmei de recrutare de personal navigant în Braşov, mai întâi printr-o colaborare cu compania americană Royal Caribbean (ca subagent al unei agenţii de recrutare), iar, din 1995, ca serviciu direct pentru companiile de croazieră. „Nu se ştia de vasele de croazieră la vremea respectivă decât în partea de vest a ţării, în Oradea, Timişoara, datorită agenţiilor din Ungaria, care recrutau de mai mult timp“, îşi aminteşte antreprenoarea.

De profesie inginer, dar fără dorinţa de a-şi construi o carieră în industrie în anii ‘90, a deschis agenţia de recrutare. Îşi aminteşte că la primul interviu organizat au venit 37 de persoane, din care 20 au fost selectate, iar numărul celor care s-au şi îmbarcat a scăzut la 17. „Nu a fost uşor în primă fază. Oamenii nu aveau încredere că aceste locuri de muncă sunt reale din cauza faptului că la vremea respectivă informaţia era foarte puţină. Primii oameni care au plecat, făcând faţă la cerinţele de acolo, au adus un feedback pozitiv în România, care a fost receptat de familii şi de prieteni şi care a popularizat domeniul.“ În scurt timp, veniturile câştigate de primii vaporeni au impulsionat, dar au şi impresionat piaţa. „Din punct de vedere financiar, la vremea respectivă, a lucra la bord şase luni de zile ca ajutor de ospătar însemna un minim de 16.000 de dolari venituri economisite, iar la vremea respectivă o garsonieră costa 5.000 de dolari, adică un tânăr la 24-25 de ani putea să îşi ia două-trei garsoniere, iar impactul era senzaţional în ceea ce priveşte veniturile corelat cu valoarea acestora pe piaţa imobiliară.“

Laurenţiu Mâţă-Tănase a observat că pe piaţa locală există o tendinţă ca foştii angajaţi ai vaselor de croazieră să se întoarcă în ţară pentru a-şi construi afaceri sau pentru a ocupa poziţii de management, mai ales în industria HoReCa. „Pe foarte mulţi foşti angajaţi de pe vasele de croazieră îi regăsim astăzi în marile hoteluri sau în cele mai bune restaurante din România. Există si exemple de foşti «colegi» care între timp au devenit antreprenori şi şi-au deschis restaurante, pensiuni sau hoteluri. În fiecare dintre aceste locuri o să regăsiţi, într-o oarecare măsură, calitatea serviciilor de la bordul vaselor de croazieră“, spune Laurenţiu Mâţă-Tănase. De fapt, el însuşi se află pe lista foştilor vaporeni deveniţi antreprenori.

Citiţi mai multe în ediţia tipărită a Business Magazin, începând cu 29 iunie.