Mihai Zaharia, un tânăr de 28 de ani venit în Bucureşti la facultate în 2008, a decis în primăvara anului trecut să transforme livada casei în care a copilărit într-o afacere cu dulceţuri. Până în prezent, tânărul, împreună cu partenera sa Alexandra Rapailă, 25 de ani, au produs aproximativ 1.200 de borcane de dulceaţă Bunicel.ro pe terenul de 1.500 de metri pătraţi din oraşul Costeşti (judeţul Argeş).

„Casa de acolo nu mai era locuită de ceva vreme pentru că părinţii mei s-au mutat în Tulcea şi ideea practic a pornit dintr-o joacă. După ce s-au făcut fructele şi le-am cules, le-am pus la fiert în două ceaune pe un foc făcut din câteva lemne cumpărate cu câţiva ani în urmă. Prima dată le-am dat prietenilor să guste şi după ce am văzut reacţiile ne-am gândit că am putea face o afacere, mai ales că suntem tineri, avem energie şi ne-a şi plăcut ideea de a grădinări„, spune Mihai Zaharia, care a lucrat cinci ani în domeniul vânzărilor, iar de curând şi-a dat demisia pentru a se ocupa strict de Bunicel.ro. Potrivit ZF, cei doi antreprenori au investit în jur de 5.000 de euro pentru a pune pe picioare mica afacere şi vor ca în 2014 să reîntinerească livada (ai cărei aproape 200 de pomi sunt plantaţi în urmă cu 5-10 ani) prin achiziţionarea unui teren vecin pentru a planta alţi pomi şi să înceapă să transforme casa cu două camere într-o fabrică. Pentru asta, Mihai Zaharia spune că ar avea nevoie de minimum 20.000 de euro (pentru a amenaja camerele conform normelor, pentru a cumpăra 2-3 cuptoare şi pentru achiziţionarea a 1.500 de metri pătraţi de teren în apropierea livezii).

În 2013, tinerii au produs cinci sortimente de dulceaţă şi două de magiun, iar în ultimele trei luni antreprenorii au vândut circa 400 de borcane. „Am avut vânzări medii de circa 2.000 de lei pe lună în toată această perioadă. Credem că este un business de viitor pentru că lumea deja începe să se îndrepte tot mai mult spre produsele naturale şi asta am văzut încă de la început, când reacţiile au fost pozitive. Totul se face fără conservanţi, la foc de lemne, şi aşa vrem să păstrăm produsele chiar dacă vom face şi o fabrică mică„, explică Mihai Zaharia. El mai precizează că o bună parte dintre clienţi vin prin intermediul site-ului pe care l-a dezvoltat împreună cu un prieten programator şi că serviciile de promovare precum Google Adwords (serviciu cu plată prin care se creşte vizibilitatea unui produs în căutările pe internet - n.red.) au reprezentat una dintre cele mai mari investiţii (circa 1.000 de euro).

În prezent, cei doi se ocupă singuri de mica afacere, astfel că, dacă anul acesta reuşesc să facă fabrica şi să aibă comenzi cel puţin la fel ca până acum, Alexandra Rapailă (din Bucureşti) ar putea renunţa şi ea la jobul său pentru a se muta în Costeşti, un oraş cu aproape 11.000 de locuitori.

Investiţia în propria afacere este considerată printre cele mai avantajoase din economie de către 46,7% din români, arată un studiu Novel Research efectuat la iniţiativa Provident Financial, în octombrie 2013, pe un eşantion de 1.012 respondenţi. Astfel, 28% dintre români consideră că pornirea unei afaceri presupune o investiţie de până la 15.000 de lei (aproximativ 3.350 de euro). Aproximativ jumătate dintre cei chestionaţi plasează investiţia pentru începerea unei afaceri între 15.000 şi 50.000 de lei (3.350 - 11.150 de euro), iar 24,3% consideră că este nevoie de o finanţare de peste 50.000 de lei (aproximativ 11.150 de euro). 24,2% dintre români ar obţine această investiţie iniţială necesară pornirii propriei afaceri din împrumuturi de la prieteni sau membri ai familiei, 22,1% ar apela la programe guvernamentale şi 20,7% la fonduri de investiţii pentru afaceri. Unul din cinci români consideră contextul economic actual oportun pentru deschiderea unei afaceri, mai arată acelaşi studiu.

La finele anului trecut, 10,4% dintre români spuneau că au în plan să pornească o afacere în următorul an, iar alţi 2,4% au demarat deja acţiunile necesare. Peste un sfert declarau că sunt interesaţi şi pregătiţi să devină antreprenori, însă nu considerau că vor realiza acest lucru în decurs de un an.

Potrivit studiului, domeniul IT oferă un potenţial ridicat pentru dezvoltarea unei afaceri. O firmă de web design, de exemplu, sau de dezvoltare de aplicaţii poate fi pornită cu o investiţie redusă. Este încă foarte mult loc de creştere în domeniu, cererea este ridicată, iar România este binecunoscută pentru forţa de muncă specializată pe acest segment. Apoi, serviciile sunt, de asemenea, o industrie cu potenţial pentru un antreprenor. Posibilităţile sunt nelimitate, fie că vorbim despre o firmă de consultanţă, un studio foto, o frizerie sau un salon de cosmetică ori despre afaceri artizanale, croitorii, cizmării sau ateliere de tâmplărie. În domeniul serviciilor există întotdeauna cerere neacoperită, antreprenorul trebuie doar să pornească la drum cu un plan de afaceri bine pus la punct şi să definească clar nişa pe care o adresează.