Cine este omul din spatele Flaminjoy, un martech-startup care remodelează industria de influencer marketing din regiune

Autor: Ioana Mihai-Andrei Postat la 22 septembrie 2024 595 afişări

Alexander Stoica-Marcu este cofondator al Flaminjoy, un martech-startup care remodelează industria de influencer marketing din regiune. Pasionat de tehnologie, cu o viziune îndrăzneaţă şi visător, după cum se descrie el însuşi, Alexander Stoica-Marcu se dedică de câţiva ani soluţiilor inovatoare pentru branduri.

Primul proiect antreprenorial l-a lansat când era încă în liceu. Au urmat apoi câteva start-up-uri în tehnologie şi un parcurs de învăţare plin de cărţi, articole, mentori şi provocări. Acum, la 27 de ani, conduce în calitate de cofondator Flaminjoy, iar viziunea sa pentru Faminjoy este ca acesta să devină, într-un orizont mediu de timp, un jucător de referinţă în industria media-tech la nivel global, deschizând noi orizonturi în colaborarea dintre branduri şi influenceri. Firma are deja reprezentanţe în alte ţări din regiune şi colaborează cu clienţi din Europa şi de pe alte contintente.

1. Care este obiectivul de carieră pe care îl aveţi în prezent?

Viziunea pentru Faminjoy este să devină, într-un orizont mediu de timp, un  jucător de referinţă în industria media-tech la nivel global, deschizând noi orizonturi în colaborarea dintre branduri şi influenceri într-un mod incredibil de eficient. Avem deja reprezentanţe în alte ţări din regiune şi colaborăm cu rezultate foarte bune cu clienţi din Europa şi de pe alte contintente. Ştiu că alături de echipa mea putem face acest lucru, furnizând rezultate profitabile prin utilizarea soluţiilor de amplificare a conţinutului şi valorificarea celor mai importante canale de distribuţie, inclusiv publicaţiile, televiziunea, reţelele de display-uri digitale şi social media. Însă nu e totul. Domeniul tech este unul extrem de dinamic, bazat pe inovaţie relevantă care poate fi generată doar dacă oamenii sunt motivaţi, creativi, inventivi şi înţeleg foarte bine ce aduce cu adevărat valoare şi unicitate. Astfel, misiunea mea este să îmi întăresc echipa de top şi să găsesc soluţiile prin care proiectul nostru să răspundă nevoilor afacerilor din întreaga lume de a se conecta şi colabora eficient cu creatori de conţinut şi key opinion leaders, pentru a fi mai aproape de consumatorii lor.

2. Care sunt principalele provocări pe care le aveţi în atingerea acestuia şi cum v-aţi propus să le depăşiţi?

Lumea tehnologiei este extrem de dinamică şi competitivă, în care o inovaţie poate „schimba lumea” şi poate schimba modul în care oamenii trăiesc. Este, aşadar, esenţial să fii tu cel care aduce inovaţie şi soluţii utile, cel care „conduce transformarea”. Iar pentru aceasta e nevoie de o strategie clară şi o viziune solidă pentru viitor, care să poată fi adusă la viaţă cu o echipă de top. Personal, caut şi investighez trendurile actuale, analizez rata de adoptare a fiecărei media şi studiez comportamentul consumatorilor. Apoi, aplic descoperirile interesante în strategia noastră de afaceri pentru a asigura adaptabilitate şi inovaţie în industria noastră. În plus, atragerea celor mai potrivite talente, construirea unei echipe de top şi menţinerea unui mediu de lucru stimulativ şi motivant reprezintă o altă provocare importantă, mai ales în contextul în care tinerii specialişti au extrem de multe opţiuni. Creşterea pe care o înregistrăm indică faptul că atragem talentele potrivite şi stimulăm dezvoltarea personală şi profesională, având o cultură a recunoaşterii performanţei.

3. Cum arată săptămâna/ziua de lucru ideală pentru dvs., în contextul actual?

O zi ideală de lucru pentru mine începe dimineaţa în jurul orei 8:00 şi se termină cu un „inbox zero”, sau cât mai aproape, având timp şi pentru dezvoltarea personală şi pentru familie. De obicei, dimineaţa încep dedicând timp pentru planificare şi stabilirea priorităţilor zilei. Particip la sesiuni productive ad-hoc cu colegii implicaţi în proiecte, colaborând pentru identificarea soluţiilor şi depăşirea eventualelor obstacole. Îmi place să mă concentrez asupra proiectelor cheie şi să am întâlniri cu partenerii şi clienţii în cursul zilei. Programul de birou se încheie în jurul orei 18:00-19:00, fiind urmat de o sesiune activă de sport, precum body-combat, body-pump sau antrenament de forţă, pentru a menţine nivelul optim de energie şi concentrare. După (poate prea) puţin timp alături de soţia mea, în jurul orei 21:00, începe „timpul meu de noapte”, când mă pot concentra pe proiectele importante şi pe studiul trendurilor fără agitaţia zilei. Ziua se termina pe la ora 00:00-1:00 cu un bine meritat somn.

4. Cum vă gestionaţi timpul şi priorităţile într-o zi aglomerată de lucru? Aveţi vreo metodă sau rutină specială pentru acest lucru?

Am mai multe metode, pe care le-am învăţat de la colegii mei şi de la prieteni care lucrează în alte companii, care însă toate au un numitor comun. Mă concentrez pe aspectele importante şi deleg către colegi care pot prelua din responsabilităţi. În plus, urmăresc să am  un „inbox zero”, adică zero mailuri de rezolvat la finalul zilei de lucru. Practic, abordez fiecare mail-cerinţă cât mai eficient. Dacă simt că este ceva ce alţi colegi pot face mai bine ca mine, atunci deleg. Le transmit lor solicitarea, arhivez mailul pentru a nu îmi mai distrage atenţia. Iar dacă simt nevoia de a menţine contactul cu activitatea, dau mai multe informaţii pe Slack sau la telefon. Dacă sunt necesare răspunsuri rapide, care nu durează mai mult de 5 minute, atunci le fac pe loc. Şi neapărat, după rezolvare, arhivez mailul. Dacă sunt la „cc”, şi trebuie doar să iau aminte de anumite informaţii, citesc, filtrez şi arhivez. Conducând o companie de tehnologie, trackuiesc totul în CRM-ul intern, Hubspot, unde îmi fac şi notiţe pentru a nu uita detalii importante. Încerc, de asmenea, ca toate întâlnirile pe care le am să fie de maximum 1 oră, cu 45 de minute alocate pentru discuţie, iar 15 minute alocate pentru a face follow-up/minuta.

5. Cum vă dezvoltaţi continuu abilităţile de leadership şi management? Participaţi la cursuri de specialitate, seminare, citiţi cărţi sau aveţi alte modalităţi?

Un lider adevărat inspiră oamenii pe care îi conduce, le dă un scop şi îi pune în evidenţă, dezoltându-le potenţialul. De aceea, în opinia mea, trebuie să aibă o abordare holistică, să ştie câte puţin din toate şi să înţeleagă cât mai mult. De aceea, citesc mult online, urmăresc oameni din industrie, încerc să fiu la curent cu tot ce mişcă în industria de martech, particip la conferinţe de industrie şi colaborez cu mulţi oameni din domeniu, unde împărtăşim noutăţi. În plus, particip activ la programe de dezvoltare personală şi de coaching pentru a-mi dezvolta abilităţile de comunicare, de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziilor într-un mod eficient şi echilibrat.


Alexander Stoica-Marcu, cofondator, Flaminjoy

Vârstă: 27 de ani

Cifră de afaceri (2023): 1 mil. euro

Profit net (2023): 65.000 euro

Număr de angajaţi: 22


6. Munca remote sau de la birou? De ce?

Prefer să lucrez în mod flexibil, combinând munca de la birou cu cea remote, în funcţie de cerinţele proiectelor şi de context. Pentru un lider care trebuie să îşi încurajeze echipa,  să îşi motiveze colegii să îşi depăşească limitele şi să îşi atingă obiectivele, munca de la birou este esenţială. Ea oferă avantaje precum interacţiunea directă cu colegii, colaborarea în timp real şi accesul la resursele companiei. Pe de altă parte, munca remote oferă flexibilitate, mai mult control asupra mediului de lucru şi mai mult timp pentru concentrare şi reflecţie profundă. Prin combinarea celor două, pot maximiza eficienţa şi creativitatea, adaptându-mă la diverse nevoi şi provocări ale mediului de lucru.

7. Care sunt calităţile pe care le apreciaţi cel mai mult la colegii din echipele pe care le coordonaţi? Dar defectele pe care nu le puteţi tolera?

Valorizez cel mai mult proactivitatea, responsabilitatea, colaborarea şi comunicarea deschisă. Îmi place foarte mult să văd cum proiectele se mişcă a o viteză mare şi cu rezultate foarte bune, cu ajutorul colegilor, fără supervizarea mea directă. În acelaşi timp, există anumite comportamente sau atitudini pe care nu le pot tolera într-un mediu de lucru profesional. Cel mai neplăcut lucru este când o discuţie nu progresează către un next step clar şi acest lucru se datorează unei comunicări ineficiente sau unor orgolii foarte mari.

8. Care este cea mai importantă lecţie pe care aţi învăţat-o până acum în cariera dvs. şi cum v-a influenţat aceasta modul de a conduce echipe sau de a vă aborda munca?

Rata productivităţii mele a crescut într-un mod uluitor în momentul în care am început să filtrez foarte mult informaţiile şi să încep să aplic sistemele de management al timpului şi al informaţiilor. Am transferat acest mod de lucru şi către colegi pentru ca întreaga noastră productivitate şi eficienţă să sporească.

9. Există work-life balance în prezent?

În prezent, pot să zic că am ajuns la un work-life balance perfect. Mănânc echilibrat, fac sport, dedic timp familiei şi în acelaşi timp depun eforturile necesare în firma pentru a o transforma într-o companie de succes. Am ajuns la un nivel flexibil de lucru, astfel încât îmi pot organiza programul să pot acoperi toate nevoile, iar cel mai important lucru este că atunci când familia are nevoie de mine, eu sunt acolo. Soţia mea mă ajută foarte mult să fiu concentrat la lucrurile cele mai importante şi este mereu acolo când am nevoie, cât şi copilul nostru, Yoshi, un motan british care alunga orice stres cu un mieunat cristalin.

10. Cine este mentorul/persoana care vă inspiră în carieră?

Nu pot spune că am un mentor pe care îl urmez, ci mai degrabă urmăresc persoane care mă inspiră, sau învăţ de la cei care îmi deschid noi perspective, astfel încât să îmi pot eu construi mai departe propriul drum profesional.

11. Ce hobby-uri aveţi şi care sunt învăţăturile de carieră desprinse din acestea?

Practic cursele cu obstacole, particip la clase de fitness şi merg la sala de forţă. Din toate am deprins ideea de a-mi doza foarte mult energia şi resursele, astfel încât să pot să pot finaliza, dar şi să fiu într-o formă foarte bună şi să mă pot bucura de reuşită. În plus, am învăţat că progresul vine din perseverenţă şi nu din salturi. Atât timp cât eşti cu 0,1% mai bun ca antrenamentul trecut, înseamnă că progresezi. Un alt hobby pe care îl am, pescuitul, m-a învăţat cât de importantă este răbdarea pentru a prinde, chiar şi în business, „peştele cel mare”. Şi, cu toate că nu sunt neapărat un gurmand, îmi place să mă bucur de mâncare bună, servită în diverse locuri din oraş. Din astfel de experienţe am învăţat că nu e suficient să ai un produs bun, ci trebuie să îl şi „să îl serveşti” în mod deosebit, să dai atenţie detaliilor şi feedbackului clienţilor, să ai consecvenţă şi calitate,  învăţăminte preţioase pentru dezvoltarea şi gestionarea unei afaceri de succes în domeniul martech.

12.  Mai este loc de lectură în agenda unui lider al prezentului? Ce citiţi şi care sunt titlurile preferate?

Citesc mult online, urmăresc lideri şi îmi hrănesc curiozitate cu noutăţ din domeniile mele de interes. O carte mi-a plăcut şi pe care o recomand tutuor celor care lucrează sau vor să aibă o carieră în industriile creative este „Creativity, INC. Cum să depăşeşti forţele nevăzute care stau în calea adevaratei inspiraţii”, de Ed Catmull şi Amy Wallace.    


BUSINESS Magazin a lansat de curând o nouă ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Sub umbrela „Rising Stars: Cum schimbă liderii din noile generaţii businessul românesc?”, ediţia din 2024 a catalogul îşi propune să releve faptul că liderii de afaceri din noile generaţii sunt la fel de dornici să genereze profituri ca şi generaţiile anterioare, dar nu cu orice preţ, fiind primii executivi care fac trecerea spre o libertate şi o relaxare asumate. Alexander Stoica-Marcu, cofondator al Flaminjoy, se numără printre cei 100 de tineri manageri pe care BM îi include la ediţia din acest an a catalogului.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.