După Revoluţie şi după perioada tulbure de la începutul deceniului ‘90, putem rezuma istoria României foarte simplu: deceniul pierdut, urmat de deceniul risipit. Deceniul pierdut, al stagnării, adică perioada 1992 - 2002, acea tranziţie nesfârşită spre nicăieri, ruptă în doar câteva locuri de bunele intenţii ale guvernării CDR. Deceniul risipit este ceva mai lung decât primul şi este împărţit în perioada de creştere economică şi de domolire a inflaţiei, alături de perioada de criză economică şi de cădere a PIB. Îi spun risipit pentru că nu am avut nici înţelepciunea, nici viziunea să acumulăm în perioada de creştere pentru a pune temelia unei dezvoltări sănătoase, care să reziste. România, din motive diverse şi bine întemeiate, nu a fost şi nu este nici acum un stat antreprenorial; zona liberei iniţiative este tangenţială mai degrabă cu tunul sau hoţia decât cu modelul consacrat, al pornirii unei afaceri pentru confortul şi bunăstarea insului şi familiei sale.

Nici în Europa lucrurile nu sunt cu mult mai bune: în şcolile nemţeşti sau franceze tinerii sunt învăţaţi că principii economice precum capitalismul, pieţele libere şi spiritul antreprenorial sunt nesănătoase şi imorale. Obţin doar iluzia că libertăţile democratice pot fi menţinute şi într-un sistem economic controlat. În general şi românii sunt condiţionaţi să creadă aşa: de la peiorativul „firmă de apartament„ din presă (dar unde altundeva poate începe o mică afacere? La noi lipseşte instituţia americană a garajului, de unde a pornit Steve Jobs) la vânătorile de vrăjitoare ale fiscului, care tratează din start antreprenorii drept hoţi, sau la reţinerea cu care băncile îi tratează, nimic nu îndeamnă posesorul unei idei bune de afaceri să o pună în aplicare.

Pe de altă parte, trebuie spus că, în ciuda tuturor neajunsurilor, criza a trezit în români spiritul antreprenorial: din 2007 până în 2012 ponderea celor care se simt în stare să înceapă o afacere a crescut de la 13,6% la peste 30%, iar procentul celor care fac planuri serioase pentru o afacere proprie a crescut de la 3% la 6%. S-au triplat atât numărul antreprenorilor începători, cât şi al celor care au intrat în afaceri convinşi că antreprenoriatul este cea mai bună oportunitate.

Pe acest eşafordaj cred că se poate construi ceva durabil. De aceea, în al zecelea an al existenţei sale, revista Business Magazin va derula o campanie de susţinere a antreprenoriatului, sub toate aspectele sale. În acest prim număr puteţi citi o analiză a modului în care şcoala românească educă şi cultivă spiritul antreprenorial al tinerilor. Vom continua vorbind în fiecare număr al revistei despre finanţări, despre fonduri europene sau despre idei de afaceri şi vom prezenta poveştile unor întreprinzători care au pornit afaceri din nimic. Despre antreprenoriat, despre curaj şi despre dezvoltare vor vorbi şi invitaţii evenimentelor „Storytellers", care debutează în această săptămână. Acolo, cei mai importanţi oameni de afaceri care au apărut în revistă de-a lungul celor 10 ani ai revistei vor împărtăşi idei, experienţe, credinţe şi fapte care i-au transformat. Şi dacă demersul nostru va mai isca măcar o iniţiativă, se cheamă că n-am risipit timpul nimănui. Şi poate nu-l vom contrazice pe Bill Gates.

Ilustrez cu „Iarna vânzătorului de aripi" a maestrului Sorin Câlţia.