Friedman punea pe seama globalizării efectul de aplatizare a planetei: dispariţia graniţelor comerciale şi slăbirea influenţelor politice, revo-luţia digitală, o lume angrenată într-o mişcare browniană cu efecte pozitive - aşa îi părea lumea în 2005 analistului. Criza şi noua realitate economică pe care a generat-o pare să schimbe realitatea lui Friedman, şi iată şi de ce.

La un moment dat, prin februarie, scriam că un indice economic ciudat, care a avut momentul lui de glorie cândva, ajunsese la un minim istoric. Este vorba de Baltic Dry Index, iar valoarea, oarecum emblematică, era 666, de la aproape 12.000 de puncte în 2008. Baltic Dry este emis zilnic de Baltic Exchange din Londra, ia în calcul peste 20 de rute comerciale şi reflectă evoluţia costurilor de transport din industria navală a materiilor prime – minereu de fier, oţel, ciment, cărbune. Analiştii care îl folosesc şi îl citează spun că tranzacţiile cu ma-terii prime, reflectate în evoluţia costurilor de transport, sunt direct legate de mersul viitor al economiei mondiale – creşte înaintea şi în tim-pul perioadelor faste şi scade înaintea şi în perioadele de criză. La jumătatea lunii aprilie, a fost rândul unui alt indice obscur, Shanghai Containerized Freight Index, care urmăreşte evoluţia ratelor de shipping din Shanghai spre Europa Occidentală, să scadă cu aproape 70% faţă de acceaşi perioadă a anului precedent, la un nivel minim, de break-even pentru aceste rute, la actualele costuri ale carburanţilor (pentru a înţelege cum funcţionează, trebuie să spun că în 2011, la costuri în creştere ale carburanţilor, armatorii au redus viteza navelor, de la 25 de noduri pe oră la 17 noduri, un nivel care asigura un raport cât de cât convenabil din punctul de vedere al costurilor).

Ratele de shipping au înregistrat scăderi similare şi pe rutele dintre Asia şi Mediterană. Scăderea ratelor de shipping este influenţată în mod direct de câţiva factori, cum ar fi uriaşele nave de transport care au intrat în funcţiune sau alianţe recent stabilite între companiile de transport, dar înseamnă şi o scădere a volumului de mărfuri - materii prime spre China şi produse finite spre Europa. Dar înseamnă, cred, şi o „răcire“, o încetinire a comerţului mondial şi un semn că ritmurile globalizării se reduc.

Purtate de evangheliştii globalizării, companiile au deschis noi şi noi linii de producţie în lume, dar acum constată că marjele de profit sunt mai mici pe pieţele internaţionale şi mai mari pe pieţele interne. Un ştab de la General Motors vorbea recent de dezamăgirea produsă de extinderea rapidă pe plan internaţional şi se întreba, retoric, dacă nu ar fi fost bine să fie mai ezitanţi, mai puţin influenţabili şi mai cu discernămînt în privinţa investiţiilor şi a eforturilor depuse. Piaţa chineză, o miză definită drept uriaşă pentru producătorul de automobile, s-a dovedit a fi mai degrabă doritoare de minivan-uri ieftine şi mai puţin de Cadillacuri, chiar dacă analiştii au tot repetat mantra miliardelor de nou-veniţi în clasa de mijloc mondială.

Întreg volumul comerţului mondial a scăzut. Fluxurile de capital s-au redus. Performanţele companiilor în BRIC sau alte zone de tip Eldorado scade. Pieţele promise nu au apărut - consumul casnic reprezintă în China 34% din PIB, dar în SUA este de două ori mai mare (efectul politicii un copil de familie?!). Companiile naţionale se luptă, iar de cele mai multe ori şi câştigă în faţa multinaţionalelor. Un anume soi de protecţionism poate fi întâlnit la toate nivelurile, de la lupta autorităţilor ruse cu McDonald’s la disputele chinezilor cu circa 30 de multinaţionale, printre care GlaxoSmithKline, Apple, Microsoft, BMW sau Daimler. Un val de „întoarceri acasă“ este perfect posibil, alimentat de dezamăgirile de mai sus, de atitudinile protecţioniste sau de tehnologiile disruptive - printul 3D este una dintre acestea.

Unde vreau să ajung? Nu ştiu, constat doar, şi spun: Pământul tinde să se rotunjească la loc. Şi în orice regresie se ascunde un po-tenţial câştig.

Tabloul „Regatul paşnic“ al lui Edward Hicks ilustrează destul de bine, zic, tema.