Un nou trend pleacă de la generaţia Z – soft saving, care elimină cu totul modul tradiţional de gândire despre economisire. De ce să mai pună bani deoparte când viitorul este atât de imprevizbil?

Pe scurt, soft saving se referă la a economisi mai puţini bani pentru viitor şi a se folosi mai mult de ei în prezent. În general, este vorba de avea un stil de viaţă care prioritizează calitatea vieţii în fiecare zi şi a pune experienţele înaintea banilor. Soft saving mai este descrisă şi ca o reacţie la „hustle culture”, care implică prioritizarea carierei. Este, de asemenea, şi o dezicere de mişcarea F.I.R.E. („Independenţă Financiară, Pensionare Timpurie”), care a rezonat în special în rândul milenialilor şi necesită economii şi sacrificii agresive pentru a se detaşa de muncă în cât mai puţin timp posibil.

Ne putem gândi la soft saving şi ca la o extensie a quiet quitting, care a apărut în 2022 ca o modalitate prin care tinerii resping pretenţiile exagerate ale angajatorilor, făcând doar minimul necesar la locurile de muncă. Alături de soft saving se aduce de multe ori în discuţie şi soft life. În studiul Indexului de prosperitate realizat de Intuit în 2023, se arată că generaţia Z consideră că soft saving este însuşi răspunsul unei vieţi soft în finanţele personale. Acest mod soft de a trăi este pentru cei care pun pe primul loc creşterea pe plan personal. Tot din acest studiu mai reies câteva statistici cel puţin interesante despre gen Z: 8 din 10 tineri spun că nu sunt acolo unde îşi doresc să fie din punct de vedere financiar; 3 din 4 tineri afirmă că au suficienţi bani pentru a supravieţui, dar nu pentru a prospera; iar 2 din 3 tineri recunosc că au suficienţi bani pentru nevoile lor, dar fără nimic rezervat pentru obiective/planuri viitoare. Studiul mai sugerează că 75% dintre reprezentanţii generaţiei Z exprimă o preferinţă pentru o calitate mai bună a vieţii faţă de acumularea de economii suplimentare. Această abordare soft reflectă o schimbare a valorilor, dând prioritate creşterii personale, bunăstării mintale şi experienţelor în detrimentul materialismului. Pentru generaţia Z, experienţele contează mai mult decât banii – 66% dintre respondenţii la sondaj au spus că sunt interesaţi de finanţe doar ca mijloc de a-şi susţine interesele actuale.

De ce calitatea vieţii contează atât de mult pentru generaţia Z?

Tinerii adoptă trendul de soft saving deoarece simt o presiune financiară care îi împiedică să îşi trăiască pe deplin viaţa. După cum arată studiul Intuit, calitatea vieţii este „ţinută ostatică de finanţe slabe” pentru mulţi dintre tinerii gen Z care şi-au pierdut încrederea într-un viitor bun din punct de vedere financiar. Spune multe faptul că 67% din generaţia Z simt că nu vor avea niciodată lucrurile pe care şi le doresc în viaţă din cauza situaţiei lor financiare şi două treimi spun că nu sunt siguri că vor avea vreodată suficienţi bani pentru a se pensiona. În plus, tot din studiu reiese că 70% se simt anxioşi când merg cu prietenii la restaurante sau baruri la care ştiu că nota de plată poate fi mai mult decât îşi pot permite şi 61% spun că au fost nevoiţi să petreacă mai puţin timp cu prietenii şi familia din cauza constrângerilor financiare. În timp ce generaţiile anterioare ar fi adoptat o atitudine mai strictă cu privire la economii în momentul prezent pentru a se bucura de libertate financiară mai târziu în viaţă, abordarea de economisire a generaţiei Z oferă o altă perspectivă: unele lucruri – cum ar fi timpul petrecut cu cei dragi sau crearea de amintiri – sunt mai preţioase decât punerea unor bani în contul de economii. Şi sănătatea mintală contează mai mult decât bogăţia. Climatul economic actual face dificil pentru tineri să aibă o idee clară despre cum va arăta viitorul lor. Generaţia Z are un viitor financiar nesigur din multe puncte de vedere, dar la fel ca generaţiile anterioare, şi ei încearcă să găsească un echilibru între a economisi ceva bani pentru mai târziu şi a trăi o viaţă fericită aici şi acum. Sunt aceste moduri de gândire dăunătoare şi îi opreşte cumva să dezvolte obiceiuri eficiente de management al banilor, aşa cum suntem făcuţi să credem de către baby boomers şi generaţia X? Cei care se grăbesc să învinovăţească gen Z pentru situaţia lor financiară şi pentru că trăiesc prea mult în prezent ar trebui să încerce să îşi amintească cum e să ai 20 de ani, apoi să adauge la asta şi ieşirea dintr-o pandemie globală, inflaţia care creşte preţurile de la o zi la alta, războaiele pe care le vedem zilnic pe ecranul telefonului (unii dintre noi le şi trăiesc), şi desigur, încălzirea globală. Mai eşti dispus să pui bani deoparte? Dacă da, cât din venitul tău şi pentru ce anume? Dacă nu, poţi fi arătat cu degetul de celelalte generaţii?  

Oana Ioniţă este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium