Potrivit organizaţiei Global Renewable Fuels Alliance, sectorul biocombustibilor a generat afaceri de 374 miliarde de dolari în 2010. Între 2000 şi 2010, producţia mondială de biodiesel a crescut de 22 de ori, iar cea de bioetanols-a triplat.

Organizaţia estimează că până în 2020 bioetanolul va înregistra un avans de 74%, până la 525 miliarde de dolari, iar afacerile cu biodiesel se vor dubla la 154 miliarde de dolari. Piaţa ar urma să ajungă, astfel, la 680 de miliarde de dolari în 2020.

O creştere precum cea înregistrată de biocombustibili nu ar fi fost posibilă fără ajutorul statelor. "Dacă biocombustibilii ar fi fost competitivi fără subvenţii guvernamentale raportat la combustibilii fosili, interacţiunea forţelor pieţei ar fi condus la o distribuţie optimă a materiilor prime agricole între alimentaţie şi energie", afirmă Ivetta Gerasimchuk, specialist la Institutul Internaţional pentru Dezvoltare Sustenabilă din Geneva."Piaţa este în prezent puternic influenţată de scutirile de taxe şi alte forme de sprijin acordate de guverne industriei biocombustibililor", a declarat Gerasimchuk.

SUA - CEL MAI IMPORTANT PRODUCATOR

Statele Unite sunt cel mai mare consumator de bioetanol din lume, iar Uniunea Europeană e lider în privinţa producţiei de biodiesel. Circa 10% din benzina din Statele Unite este asigurată din etanol, iar procentajul ar urma să crească, susţinut de o lege din 2007 pentru asigurarea independenţei energetice.Aproximativ 40% din recolta de porumb din SUA va fi transformată în acest an în biocombustibil pentru a respecta reglementările impuse de stat. Cantitatea ar fi suficientă pentru hrana a circa 350 de milioane de oameni.

Multe ţări, între care SUA, China, Brazilia, India şi state membre ale Uniunii Europene, au adoptat politici de promovare a biocombustibililor şi de reducere a dependenţei de importurile de petrol. În general, lucrările care au vizat impactul reorientării de recolte dinspre sectorul alimentar către cel al producţiei de biocombustibili sugerează creşteri de preţuri de 30% sau chiar mai mari pe termen scurt.

Chiar şi în cazul unui impact mai modest al politicilor energetice asupra preţurilor la alimente, efectele asupra populaţiei ar putea fi majore, împingând zeci sau chiar sute de milioane de oameni sub pragul sărăciei.

PREŢURI MARI LA ALIMENTE

Un mix între scumpirea petrolului, dezvoltarea industriei biocombustibililor, speculaţii pe pieţele de materii prime şi restricţii impuse la export de unele ţări au crescut puternic preţurile la alimente în 2007 şi 2008, declanşând proteste violente în ţări precum Egipt, Camerun sau Haiti.

Preţurile la alimente au crescut la nivel mondial în septembrie, iar Agenţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură a avertizat că acestea rămân aproape de nivelul atins în timpul crizei din 2008.

Cea mai puternică secetă din mai bine de 50 de ani în SUA a trimis preţurile la soia şi porumb la niveluri record în această vară. Seceta puternică în Rusia şi alte ţări din regiunea Mării Negre a stârnit temeri privind o nouă criză alimentară.Potrivit agenţiei ONU, preţurile vor rămâne ridicate, iar o normalizare este puţin probabilă pe termen scurt.