ACUM, DETROIT ESTE DOAR CEL MAI MARE ORAŞ DIN SUA CARE A INTRAT ÎN FALIMENT. Partea bună a poveştii a început cu Henry Ford, care a decis să-şi plătească suficient de bine angajaţii de pe liniile de asamblare încât aceştia să-şi permită automobilele pe care le fabricau. Înainte de Ford, revoluţia industrială era ţinută în spate de muncitori cu salarii de mizerie, trăind în cartiere sărăcăcioase. După Ford, angajatul american din fabrică a intrat în clasa de mijloc. Muncitorii şi-au putut cumpăra propriile case în suburbiile oraşelor, datorită mobilităţii oferite de automobil, şi şi-au putut trimite copiii la universităţi, în multe cazuri departe de casă.

Aşa a devenit Detroit epicentrul unuia dintre cele mai mari cutremure sociale din istorie: formarea unei clase de mijloc care cuprindea majoritatea populaţiei, chiar şi muncitorii. Locurile de muncă bine plătite, cu beneficii printre care şi pensie, precum şi posibilitatea de a asigura un viitor familiei şi de a accede în clasa de mijloc, au crescut vertiginos popularitatea şi populaţia Detroitului, scrie Philadelphia Tribune. După peste patru decenii de declin însă, General Motors şi Ford mai produc încă maşini în Motor City, însă departe de scara la care o făceau în trecut. Odată cu închiderea fabricilor şi dispariţia locurilor de muncă, mulţi locuitori au părăsit oraşul - unii pentru a găsi slujbe şi şcoli mai bune, iar alţii pentru a scăpa de  infracţionalitatea în creştere din oraşul săracit.

DATORII MARI LA CREDITORI. Casele şi fabricile părăsite par a fi rupte dintr-un film cu temă postapocaliptică făcut la Hollywood. Cu o populaţie de aproape 2 milioane de locuitori în zilele de glorie, Detroit era odată un simbol american. Acum, oraşul pare pur şi simplu rămas fără combustibil. „Este un pas dificil, dar singura opţiune viabilă de a încerca rezolvarea unei probleme care s-a agravat pe parcursul a şase decenii. (...) Să fiu direct: Detroit este falit. Există doar o singură cale de ieşire„, spune guvernatorul statului Michigan, Rick Snyder, care a autorizat Detroit să ceară protecţia legii falimentului, la recomandarea administratorului special numit pentru a rezolva situaţia oraşului.

Nu toată lumea este de acord asupra valorii totale a datoriilor oraşului, dar administratorul, Kevyn Orr, a declarat că acestea se situează la 18-20 de miliarde de dolari, scrie cotidianul New York Times. Aproximativ 100.000 de creditori au de încasat bani de la autorităţile din Detroit. Printre aceştia se află toţi angajaţii actuali ai oraşului şi cei care s-au pensionat, precum şi mii de firme locale.

CASE LA MAI PUŢIN DE 500 DE DOLARI. Cartierele oraşului - odată bine întreţinute de clasa de mijloc a Americii - oferă acum adăpost dependenţilor de droguri şi dealerilor acestora. Aproape 80.000 de locuinţe au fost abandonate, iar 40% din iluminatul stradal nu funcţionează. Taxe pe clădiri au plătit în ultimii doi ani uşor peste jumătate din cei care deţin proprietăţi în oraş, iar multe case sunt scoase la vânzare la mai puţin de 500 de dolari.

Casa Albă a dat un comunicat în care a afirmat că preşedintele Barack Obama urmăreşte situaţia şi „rămâne angajat să continue parteneriatul puternic„ cu Detroit.În pofida asigurărilor preşedintelui, oraşul se află pe un drum dificil, care înseamnă concedieri, vânzarea de proprietăţi, creşterea tarifelor şi taxelor, precum şi reducerea unor servicii de bază, precum colectarea gunoiului. Doar o treime dintre ambulanţele din oraş sunt încă funcţionale. În prezent, populaţia Detroitului se menţine cu dificultate peste 700.000 de persoane. Cei rămaşi se confruntă cu o rată a şomajului de 18% - de peste două ori mai ridicată decât la nivelul SUA.