Sechelele pandemiei, tensiunile internaţionale şi crizele de toate felurile se văd şi în felul în care românii îşi aleg lecturile. În paginile căror cărţi ne mai căutăm răspunsurile?

Mitlurile din zona dezvoltării personale, axate pe înţelegerea emoţiilor şi autocunoaştere, s-au menţinut, în perioada pandemiei, în topul preferinţelor cititorilor care folosesc platforma Bookster, care închiriază cărţi angajaţilor din companii. Totuşi, a existat o diferenţă între 2021 şi 2020, potrivit Teodorei Rădulescu, CEO al companiei: „Spre deosebire de 2020 – primul an de pandemie în care cărţile de parenting au fost excepţional de căutate, în 2021 titlurile despre relaţiile de cuplu au avut o creştere şi mai mare. Concluzia noastră a fost că şi anul 2021 ne-a adus provocări din zona emoţională şi ne-a creat contexte pentru introspecţie”. Cei aproximativ 90.000 de abonaţi ai Bookster au ales autori ale căror cărţi şi-au propus să ofere un sentiment de bine (feel-good), cum ar fi Eric Emmanuel Schmitt, Fredrik Backman sau Kristin Hannah. „Toate aceste tendinţe se păstrează şi în prima jumătate a lui 2022, cu o cerere în creştere în perioada vacanţelor pentru cărţile de beletristică – mai ales romance, dar şi biografii şi cărţi cu tematică istorică. Însă, contextul prezent îşi lasă amprenta asupra preferinţelor de lectură – în ultimele luni, cele mai populare cărţi de dezvoltare personală au fost cele din categoria finanţelor personale. Se pare că cititorii noştri au început să se preocupe de siguranţa lor financiară, poate ca o lecţie a pandemiei, dar şi ca o pregătire în faţa unei crize economice”, observă Teodora Rădulescu. Câteva dintre cele mai căutate titluri internaţionale în ultima perioadă, în platforma pe care o reprezintă, sunt: „Când corpul spune nu”, de Gabor Mate, „Fecioarele”, de Alex Michaelides, „Un moment magic”, de Kristin Hannah, „Dans în arenă”, de Jojo Moyes, „Cartea alinării”, de Matt Haig. Iar dacă ne uităm la autorii români, ea menţionează: „Ziua în care m-am iubit cu adevărat” sau „Trăieşte autentic” de Andreea Săvulescu, „Mindfulness urban”, „Suflete de sticlă” de Gáspár György sau „Străinul de lângă mine” de Irina Binder. De altfel, CEO-ul Bookster observă că în piaţa din România începe să crească interesul pentru autorii autohtoni, iar în ce priveşte preferinţele cititorilor la nivel internaţional, acestea sunt similare, indiferent de naţionalitate: „cărţile bune şi apreciate depăşesc uşor graniţele naţiunilor, iar contextul global îşi pune amprenta asupra preocupărilor majorităţii”.

Cât de mult citesc însă românii, comparativ cu locuitorii altor ţări? „Din păcate nu există încă un studiu armonizat la nivel global, însă există destule studii independente care ne pot ajuta să ne formăm o imagine mai clară. Din acestea aflăm că, la nivel european, în 2021, Finlanda, Polonia şi Estonia se aflau în fruntea clasamentului după procentul populaţiei cititoare. Spre exemplu, undeva la 16% dintre finlandezi declară că lectura se regăseşte printre activităţile lor principale. În România, procentul atinge 6% – deci avem loc de crescut.” În ceea ce priveşte cheltuielile alocate cărţilor, potrivit celor mai recente cifre pe această temă citate de Teodora Rădulescu, media era undeva la 3 euro pe an: „Nu cred că cifrele s-au schimbat dramatic de atunci – însă acest lucru trebuie să impulsioneze investiţiile de orice natură în educaţia din România. Plecând de la nişte cifre atât de mici, eforturile de încurajare a cititului pot avea un impact uşor de resimţit”. La nivelul celor aproape 90.000 de abonaţi activi în platforma lor, media este de o lectură pe lună. Chiar dacă studiile de la nivel naţional arată că cei mai mulţi consumatori de carte din România sunt şcolarii şi că apetitul pentru citit scade odată cu vârsta, CEO-ul Bookster spune că, în comunitatea lor, au parte de o diversitate mare. „Avem cititori din toate industriile, cu ocupaţii diverse: contabili, IT-işti, oameni de vânzări şi de marketing, lucrători comerciali, curieri şi tot aşa. De asemenea, ei se regăsesc în etape diferite ale carierei lor – juniori, specialişti în diverse domenii sau manageri. În plus, ştim din discuţiile cu ei că obişnuiesc să împrumute lecturi prin Bookster şi pentru copiii sau părinţii lor.”

Care sunt însă beneficiile cărţilor? Teodora Rădulescu este de acord cu afirmaţia lui Taleb, un autor apreciat, de altfel, în platforma lor, care spunea recent că simpla expunere la cărţi poate să vină cu beneficii: „Ideea de a avea cât mai multe cărţi în jurul nostru ne face conştienţi de cât de multe lucruri mai avem încă de învăţat. Îi împărtăşesc opinia şi cred că atunci când suntem înconjuraţi de cărţi, de oameni care citesc şi de conversaţii cu sens desprinse din cărţi, inevitabil ajungem să ne lipim de aceste surse minunate de educaţie şi inspiraţie. Eu am casa plină de cărţi, sunt abonată la multe surse de conţinut din zona lecturii şi îmi place la nebunie să merg prin librării. Oricând plec într-o vacanţă, pe lângă cărţile cu care plec de acasă, neapărat fac o vizită într-o bibliotecă şi în două-trei librării – sunt obiective turistice pentru mine. Desigur, nu am niciodată timp să citesc cât mi-aş dori, dar, chiar şi când doar răsfoiesc o carte, rămân cu cel puţin o idee frumoasă”. Apoi, odată şi citite, cele mai importante beneficii ale cărţilor sunt contribuţia lor la dezvoltarea flexibilităţii în gândire, dobândirea de noi abilităţi – poate chiar şi reconversia profesională. Toate acestea vin în plus pe lângă relaxarea şi deconectarea de grijile cotidiene, scăderea riscului de depresie şi creşterea înţelegerii de sine. „Însă, nouă la Bookster, ne place să credem că lectura are un mare şi important rol în inspiraţia şi optimismul de care avem nevoie în fiecare zi – citind poveştile mai mult sau mai puţin reale din cărţi, avem curajul să visăm la o viaţă mai bună şi, culmea, tot din cărţi putem învăţa cum să ajungem acolo”, punctează ea.

Teodora Rădulescu este CEO al Bookster din aprilie 2021, anterior ocupând rolul de director de marketing în cadrul companiei. Spune că a avut mereu cărţile aproape de ea şi chiar că şi-a ales meseria citind din întâmplare despre aceasta într-o carte primită cadou de tatăl său. Aşa a ajuns să studieze marketingul. A lucrat de la început în acest domeniu, mai întâi pentru un ONG care sprijinea antreprenoriatul în rândul tinerilor şi într-o corporaţie, în FMCG: „În perioada respectivă, am avut acces la serviciile Bookster şi eram un abonat fidel. Îmi amintesc cum mă bucuram de fiecare carte nouă descoperită prin recomandările viitorilor mei colegi. Şi am ajuns, după câţiva ani de corporaţie, să lucrez alături de ei, dezvoltând pentru început activităţile de promovare a lecturii în comunitate”. La momentul în care s-a alăturat echipei companiei, aceasta era încă un start-up cu aproximativ 20.000 de abonaţi activi.  Timp de 5 ani a condus departamentul de marketing şi retenţie a abonaţilor, iar de un an şi jumătate a evoluat în rolul actual. „În viaţa profesională, a mea şi a colegilor mei, cărţile sunt desigur foarte prezente – avem o pauză de lectură zilnică, scriem în mod constant recomandări şi recenzii de cărţi ce se trimit comunităţii şi o dată pe săptămână, prezentăm pe rând câte o carte colegilor într-o iniţiativă pe care o numim Read’n’Learn. Nu mi-aş putea imagina viaţa fără cărţi – când vreau să învăţ ceva nou, sigur există o carte care să mă ajute şi când am nevoie de o doză de inspiraţie sau rezilienţă, tot către o carte mă îndrept”, descrie ea munca la Bookster. În 2021, compania a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 3 milioane de euro şi un profit de 700.000 de euro, iar ca planuri pentru perioada următoare, Rădulescu menţionează, pe lângă creşterea comunităţii de cititori şi îmbunătăţirea constantă a experienţei acestora în platformă, lansarea unei noi linii de business: „Ne dorim să contribuim la dezvoltarea pieţei de carte din România printr-o soluţie de self-publishing – o modalitate prietenoasă, accesibilă şi rapidă de publicare pentru autorii români la început de drum (dar nu numai)”.

1. Pacienta tăcută, Alex Michaelides

2. Povestea mea, Michelle Obama

3. Tată bogat, tată sărac, Robert T. Kiyosaki

4. Arta subtilă a nepăsării, Mark Manson

5. Un bărbat pe nume Ove, Fredrik Backman

6. Acolo unde cântă racii, Delia Owens

7. Ceea ce nu poate fi ascuns, Agnes Martin-Lugand

8. Bunica mi-a zis să-ţi spun că-i pare rău, Fredrik Backman

9. Sapiens – scurtă istorie a omenirii, Yuval Noah Harari

10. Pământul Făgăduinţei, Barack Obama

1. Ziua în care m-am iubit cu adevărat, Andreea Săvulescu

2. Mindfulness urban, Gáspár György

3. Străinul de lângă mine, Irina Binder

4. Legendele Olimpului

5. Copilul invizibil, Gáspár György

6. Până la sfârşit, Irina Binder

7. Trăieşte autentic, Andreea Săvulescu

8. Sănătatea are gust, dr. Mihaela Bilic

9. Suflete de sticlă, Gáspár György

10. Iubeşte şi fii iubit, Domnica Petrovai