După ce oamenii s-au oprit din circulat în contextul pandemic, industria transporturilor nu şi-a revenit încă la nivelurile din „vremurile normale”. Pe de altă parte, circulaţia bunurilor a crescut şi a depăşit chiar cu 10% valorile din 2019. Care este poziţia României în noul comerţ global?

Pentru comerţ, principalul factor de creştere este conectivitatea la nivel de transporturi. Zboruri spre România şi zboruri dinspre România. Industria de curierat este construită pe premisa că este nevoie să preiei coletele cel mai devreme posibil şi să le poţi livra cât mai târziu”, spune John Pearson, CEO-ul DHL, liderul mondial al pieţei de curierat. Aflat în Bruxelles, la lansarea studiului anual DHL Trade Growth Atlas 2022, el a răspuns la câteva întrebări adresate de Business MAGAZIN. „De exemplu, dacă un client îţi spune că nu poate să primească coletul decât la ora 7, iar tu îi spui că cel mai târziu poţi veni la 4, ai pierdut. Astfel, soluţia pentru România este să existe zboruri directe cât mai dese dinspre şi spre Cluj, Bucureşti etc. Conectivitatea este cheia”, explică John Pearson.

În România, DHL are 22 de centre Servicepoint. Compania este prezentă pe piaţa locală de 30 de ani şi are aici circa 600 de angajaţi, operează cu 3 aeronave şi deţine o flotă de 200 de maşini. La nivel global, operează peste 200 de aeronave şi are circa 400.000 de angajaţi, care generează o cifră de afaceri de 81 de miliarde de euro. Pearson, cu origini britanice, lucrează în companie din 1986. El spune că vrea să devină lider de piaţă în România: „Vrem să fim mai mari în România. Să continuăm să creştem. Industria de curierat creşte mult mai repede decât produsul intern brut. Economia mondială dictează că zona de curierat va creşte la un ritm anual de 4-5% la nivel mondial. Ne aşteptăm ca DHL să crească cel puţin cu acelaşi ritm.”

În ultimii cinci ani, potrivit unei analize a Ziarului Financiar, industria de curierat din România aproape că s-a dublat, de la o cifră de afaceri totală de 3 miliarde de lei în 2017, la 5,6 miliarde de lei în 2021. Pentru 2022, piaţa este aşteptată să ajungă la circa 6,2 miliarde de lei. „Pieţele precum România cresc de obicei cu 10-12%. Aşa că mă aştept să fim lideri de piaţă, să ne extindem şi, sincer, să creştem cu două cifre în termeni de venituri şi să continuăm să ne creştem facilităţile şi să facem în România o reţea de care  să fim din ce în ce mai mândri”, a mai spus Pearson, pentru BUSINESS Magazin.

Pariul DHL este pe creşterea comerţului; liderul pieţei româneşti de curierat este în acest moment antreprenoriala FAN Courier, cu afaceri care au depăşit 1 miliard de lei în 2021. Datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că exporturile României au crescut de la 45 de mld. de euro în 2012, la 75 mld. de euro în 2021. În aceeaşi vreme însă, importurile s-au dublat, astfel că deficitul comercial a crescut de trei ori în aceeaşi perioadă. „Prognoza de creştere a comerţului în România este pozitivă. Ne aşteptăm ca acesta să crească de două ori mai repede decât PIB-ul”, mai spune CEO-ul DHL. Deficitul comercial poate fi o problemă sau nu, spun economiştii, totul depinde de indicatorii macroeconomici. Pentru România însă, creşterea deficitului comercial arată probleme structurale ale economiei. Este deja celebră expresia că România exportă grâu şi importă aluat congelat. Din păcate însă, este o poveste reală şi veche, care reverberează în toată economia, pentru că atunci când produci şi exporţi bunuri cu valoarea adăugată mică, nici nivelul salarial al angajaţilor români nu poate fi foarte mare.

De asemenea, deficitul comercial, care, în cazul României se traduce şi în deficit de cont curent (ieşiri de valută versus intrări de valută), pune presiune pe moneda naţională. Numai deficitul comercial pe zona de agro va ajunge în 2022 la 1,3-1,4 mld. de euro, potrivit datelor la şapte luni.  Cea mai importantă piaţă de desfacere pentru bunurile produse în România care sunt exportate este zona euro, mai ales Germania. Practic, mai mult de 2 din 10 euro care intră în România provin din comerţul cu Germania. Al doilea cel mai important partener comercial al României este Italia, care către care se duc 11% din exporturile României şi pe locul al treilea se află Franţa.

Situaţia este similară şi la importuri. „Văd comerţul României crescând prin exportul şi importul de bunuri cu valoare mai mare, produse mai sofisticate. Vedem că a crescut recent comerţul României cu produse din zona de tehnologie, de exemplu. Industria automotive a crescut de asemenea peste medie în ceea ce priveşte exporturile.  Pasul în faţă pe care îl văd este să încercaţi să continuaţi acest trend, să puneţi mai multă valoare adăugată în exporturile voastre”, spune, pentru Business MAGAZIN, Steven Altman, cercetător la Universitatea din New York şi unul dintre autorii studiului  DHL Trade Growth Atlas 2022. Comerţul global s-a descurcat surprinzător de bine în pandemie, este una dintre principalele concluzii ale studiului citat. Cu toate că a suferit o cădere bruscă, dar scurtă, comerţul cu bunuri a recuperat pierderile şi a ajuns, în 2022, cu 10% peste nivelul de dinainte de pandemie. De asemenea, premisele pentru viitor sunt bune: comerţul la nivel global va continua să crească, în ciuda şocurilor, iar România şi pieţele emergente cresc peste media globală şi paradigma se schimbă, în sensul creşterii calităţii în locul cantităţii, mai spun autorii.

Văd comerţul României crescând prin exportul şi importul de bunuri cu valoare mai mare, produse mai sofisticate. Vedem că a crescut recent comerţul României cu produse din zona de tehnologie, de exemplu. Industria automotive a crescut de asemenea peste medie în ceea ce priveşte exporturile. Pasul în faţă pe care îl văd este să încercaţi să continuaţi acest trend, să puneţi mai multă valoare adăugată în exporturi.

Steven Altman, cercetător la Universitatea din New York