„În România veniturile mari sunt în special în oraşele mari. Acolo suntem peste media Uniunii Europene – în Bucureşti, Timişoara şi aşa mai departe. De aici vine şi creşterea PIB per capita şi clasarea României printre ţările cu venituri mari”, explică Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

Cu alte cuvinte, cel puţin în cazul Româ­niei, clasarea printre ţările consi­derate a avea venituri mari arată, de fapt, prăpastia uriaşă dintre oraşele mari, mai ales Bucureşti, şi restul ţării, unde nu s-a investit şi localităţile se golesc de oameni.

„Este o mare discrepanţă şi se vede şi în migrarea aceasta: lumea pleacă din localităţile mici către localităţile mari sau în afară”, mai spune Adrian Codirlaşu.  Conform clasificării Băncii Mondiale, Venitul Naţional Brut (VNB) în România a depăşit 13.000 de dolari pe cap de locuitor în 2021, astfel ţara ajungând, din nou în 2021, în clubul ţărilor cu venituri mari, alături de Germania, Franţa, Luxemburg sau SUA. În afară de Bulgaria, toate ţările membre ale Uniunii Europene se află în această categorie.

Potrivit metodologiei Băncii Mondiale, venitul naţional brut per capita în România este de 14.200 de dolari, în vreme ce în Bulgaria este de 10.700. Spre comparaţie, VNB per capita în Polonia este de 16.700 de dolari, în Germania de 51.000 şi în Elveţia de 90.400 de dolari.

Venitul Naţional Brut este constituit inclusiv din salariile brute care se plătesc într-o ţară. Astfel, cu un VNB de 14.200 de dolari, România a intrat în ţările „verzi” pe harta lumii în ceea ce priveşte nivelul veniturilor. Cu toate acestea, acest indicator scoate în evidenţă contrastul dintre regiunile României, în care salariul mediu în Bucureşti este la circa 1.000 de euro net, iar în judeţe precum Teleorman, Vaslui, Botoşani, Călăraşi, salariul mediu net abia trece de 500 de euro. Ce se poate face pentru a dezvolta şi zonele mai sărace din România, astfel încât să se amelioreze şi depopularea?

„Ca soluţii ar fi banii din PNRR pentru investiţii în localităţile mici: canalizare, gaze etc. Munca remote ar mai fi o soluţie, pentru că ar merge o parte din venituri şi în astfel de localităţi. Aici mai văd soluţii, în afara de dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor sociale: sănătatea, educaţia”, mai spune Adrian Codirlaşu.