Motorul ucrainean al cresterii
“Un motor ucrainean al cresterii”, se intituleaza un entuziast articol din publicatia Business New Europe, care lauda perspectivele unei Ucraine pragmatice, care nu se fereste sa faca afaceri cu rusii, asiaticii si parteneri de afaceri din Orientul Mijlociu.
Exemplul ales de Business New Europe este cel al companiei Motor Sich din Zaporijia, producator de motoare pentru avioane si elicoptere, care in 2009 a reusit sa obtina un profit net record de 69 de milioane de euro, de 169 de ori mai mare (nu e nicio greseala) fata de anul precedent gratie faptului ca isi exporta 80% din productie in Rusia, China, India si Orientul Mijlociu, primind plata in dolari si ruble, in timp ce 60% din costuri, respectiv materie prima si forta de munca, sunt achitate de companie in hrivne.
"Or, pe masura ce hrivna se depreciaza, profitul lor creste", a comentat Ruslan Patlavisky, analist la Foyil Securities.Nici guvernul n-a stat cu mainile in san, sustinand compania sa continue productia pentru piata interna si scutind de TVA pentru importuri si de taxe pe terenuri Motor Sich si alti producatori din industria de varf. O explicatie este faptul ca Viaceslav Boguslaev, presedintele Motor Sich, este deputat in Rada ucraineana; acum, victoria in alegerile prezidentiale a lui Viktor Ianukovici n-are decat sa-l bucure pe Boguslaev, care e deputat din partea Partidului Regiunilor, al lui Ianukovici, partid ce ar putea forma noul guvern. Analistii considera ca pentru orice companie cu afacerile orientate spre Rusia (60% din comenzile Motor Sich provin din Rusia), alegerea lui Ianukovici este o veste buna, pentru ca acum pot fi sigure de relatii bune si stabile ale Kievului cu Moscova.
In plus, Motor Sich intentioneaza sa-si diversifice productia, cu turbine pentru conductele de gaze - ideale in conditiile in care modernizarea sistemului ucrainean de transport al gazelor e la ordinea zilei; Ianukovici a promis sa includa Rusia intr-un consortiu ce va investi in sistemul de gaze.
Pozitia lui Ianukovici insusi insa, exprimata intr-un articol de opinie publicat de Wall Street Journal, este ca tara sa poate profita de dubla sa apartenenta - "suntem o natiune cu o identitate europeana, dar avem relatii culturale si economice istorice cu Rusia" - spre a deveni o punte intre Est si Vest, angajata clar in directia integrarii valorilor europene si in acelasi timp decisa sa recladeasca relatiile cu Rusia ca partener economic strategic.
Ianukovici scrie ca "nu trebuie sa fim fortati sa facem o falsa alegere intre avantajele Estului si cele ale Vestului" si adauga ca "trebuie sa fim pragmatici si concentrati pe aderarea la Uniunea Europeana".
Mai putin impresionati de retorica lui Ianukovici, cititorii care au comentat articolul se intreaba, de pilda, cum va face Ucraina sa adere la uniunea vamala cu Rusia, Belarus si Kazahstan (un obiectiv de care Ianukovici a vorbit in campania electorala), cata vreme Ucraina este membra a Organizatiei Internationale a Comertului, avand deci la dispozitie mai putine parghii (protectioniste) decat partenerii ei ex-sovietici.
Altii remarca, sceptici, ca aceleasi declaratii despre "falsa alegere intre Est si Vest" le facuse si predecesorul lui Viktor Iuscenko, Leonid Kucima, cu rezultatele binecunoscute.
Cert e ca, deocamdata, partea care priveste Vestul e la mare pret la Kiev, cel putin sub aspect simbolic si diplomatic: noul presedinte ucrainean nu face prima vizita oficiala din mandatul sau la Moscova, ci la Bruxelles.
Ianukovici si-a programat pentru 1 martie, imediat dupa inaugurarea de la 25 februarie a presedintiei sale, o vizita la Bruxelles, "menita sa reafirme optiunea europeana a Ucrainei", cum s-a explicat la Kiev. Vizita la Moscova ar urma sa se intample undeva spre jumatatea sau sfarsitul lui martie.
Pe scurt
- BULGARIA
Mai bine il facem noi. Daca nu va reusi sa atraga un investitor strategic pentru proiectul centralei nucleare de la Belene de pe Dunare, Bulgaria va pastra 50% din actiuni si va oferi Rusiei pana la 20% din proiect, a declarat Traicho Traikov, ministrul economiei, energiei si turismului, citat de Dnevnik. Pozitia lui Traikov este total diferita de cea exprimata pana acum de ministrul de finante Simeon Djankov, care a spus in repetate randuri ca statul bulgar vrea sa pastreze doar o cota minoritara de actiuni, intre 20% si 30%, si ca proiectul nu se va face decat daca un investitor european strategic puternic va fi interesat sa ia parte la el.
"Daca un asemenea investitor nu se arata, Belene nu se va face; daca se arata, atunci proiectul se va face", declarase Djankov intr-un interviu pentru Pro.bg. Acum insa, Traikov a explicat ca modelul luat in discutie de autoritati va garanta ca indiferent ce plan de finantare si de actionariat va fi pus in practica, statul bulgar isi va pastra invariabil 50% din actiuni. La 19 februarie, Sofia a anuntat licitatia internationala pentru selectarea consultantului ce va pune la punct o noua strategie pentru Belene si va consilia guvernul cum sa gaseasca investitori strategici. Grupul german RWE, care ar fi urmat sa cumpere 49% din actiunile companiei ce va construi si opera centrala nucleara, s-a retras din afacere in octombrie anul trecut, invocand progresele prea lente in infiintarea companiei si atragerea de finantare. Serghei Kirienko, seful companiei ruse Rosatom, a anuntat luna trecuta ca Moscova este gata sa acorde credite de pana la 2 miliarde de euro pentru finantarea proiectului.
- LETONIA
Charles si Valerijs. Exista planuri de creare a unui joint-venture imobiliar international in Kuweit, printre ai carui actionari se vor numara Printul Charles al Marii Britanii si un investitor din Letonia, a anuntat directorul companiei imobiliare kuweitiene Jana, citat de agentia locala KUNA. Societatea se va numi Urban FP si va fi detinuta de institutul de dezvoltare urbana infiintat de Printul Charles, de investitorul leton si de Jana. Investitorul leton este Valerijs Belokons, un magnat cu o avere estimata de presa britanica la 226 de milioane de euro si activitati in multiple domenii ale economiei, de la banci la media si industrie alimentara. In 2006, Valerijs Belokons (Valeri Belokon, cum e cunoscut in presa britanica) a cumparat 20% din clubul de fotbal Blackpool si a preluat presedintia clubului, ceea ce i-a atras comparatii cu magnatul rus Roman Abramovici.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro