Înconjurată de sute de jurnalişti, inclusiv AFP, Aung San Suu Kyi şi-a introdus buletinul de vor în urnă, într-o şcoală din Yangon, după care a fost aclamată de către susţinători, care au strigat "Victorie!".

Aung San Suu Kyi, îmbrăcată în roşu, culoarea partidului ei - Liga Naţională pentru Democraţie (LND) - nu a făcut nicio declaraţie de presă.

Ea urma să se ducă în circumscripţia sa electorală, Kawhmu, la câteva ore de Yangon, unde opozanta a fost aleasă deputată în alegerile legislative parţiale din 2012.

Toată atenţia presei este îndreptată, de mai multe zile, asupra celei care a petrecut peste 15 ani sub supraveghere la domiciliu şi care a votat pentru a doua oară, în ţara sa, la vârsta de 70 de ani.

De la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică, presa internaţională, venită în masă să acopere acest scrutin, asistă la acest moment istoric.

Acest scrutin este considerat un adevărat revelator al succesului tranziţiei democratice declanşate în urmă cu patru ani, odată cu autodizolvarea juntei ce a condus cu o mână de fier din 1962. În 2012, într-un progres democratic semnificativ, LND a intrat în Parlament, în urma unui scrutin parţial.

Aproximativ 30 de milioane de cetăţeni erau aşteptaţi duminică la urne în aceste alegeri istorice, al căror rezultat urmează să fie cunoscut peste câteva zile.

Suu Kyi denunţă frecvent limitele reformelor declanşate de Guvernul care a urmat la putere juntei, în 2011. Executivul este dominat în continuare de către foşti generali, atenţi să apere interesele fostei gărzi, în timp ce afirmă că asigură o tranziţie lentă.

Armata este în continuare foarte puternică din punct de vedere politic, păstrând un sfert din mandatele de parlamentari - rezervate unor militari care nu sunt aleşi.

În total, peste 90 de partide participă în alegeri.

LND, care a obţinut în 1990 o victorie zdrobitoare - ignorată de către juntă -, este prezentat ca favorit în acest scrutin. De la începutul campaniei, Aung San Suu Kyi, care candidează într-o regiune rurală situată la câteva ore de Yangon, a electrizat mulţimea peste tot unde a fost în ţară.

În ceea ce priveşte formaţiunea USDP, susţinută de către călugări budişti extremişti, preşedintele Thein Sein nu candidează pentru un mandat de parlamentar. Însă el nu a exclus o candidatură la propria succesiune.

Jocul politic este complicat de prezenţa a zeci de partide reprezentând minorităţi etnice, în special în regiuni din zone de frontieră. Susceptibile să obţină numeroase mandate de parlamentari, ele ar putea juca un rol în orice coaliţie post-electorală.

Pentru prima dată, observatori străini au fost autorizaţi la acest scrutin, în care urnele au fost deschise duminică la ora locală 6.00 (1.30, ora României) şi urmează să fie închise la ora locală 18.00 (13.30, ora României).

Votul a fost anulat în regiuni devastate de războiul civil, în sute de sate din statele Kachin, Shan şi Karen. În vestul ţării, în statul Rakhine, sute de mii de etnici rohingya, o minoritate musulmană ale cărei documente temporare de identitate au fost anulate recent în urma presiunilor călugărilor budişti naţionalişti, au interdicţia să voteze.

În fine, votul anticipat al sutelor de mii de muncitori din Myanmar care au emigrat în toată lumea, dar mai ales în Asia, a fost pătat de probleme.

Peste 6.000 de candidaţi îşi dispută, în aceste alegeri generale, 323 de mandate în Camera inferioară şi 168 de mandate în Camera superioară a Parlamentului - care au fost scoase la vot -, dar şi 652 de mandate în diverse adunări regionale.

În cele două Camere ale Parlamentului naţional, 25% dintre mandate sunt rezervate deputaţilor militari, desemnaţi de către comandantul armatei şi ostili LND.

În acest context, pentru a obţine o majoritate în ambele Camere, LND are nevoie de cel puţin 330 de mandate, adică de o victorie în 67% din circumscripţii. USDP are nevoie de 33% din mandate, mulţumită susţinerii militarilor.

Prima etapă a noului Parlament va consta în a alege viitorul preşedinte, un proces complex, care nu va avea loc înainte de martie. Suu Kyi nu va putea să candideze, din cauza prevederilor unui articol din Constituţie care blochează accesul la funcţia supremă a persoanelor care au copii de naţionalitate străină. Toţi cei şase copii ai opozantei sunt britanici.