România a realizat cea mai mare reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră fată de anul 1990 dintre toate tările din regiune, de 56%, peste tinta de 55% stabilită de Comisia Europeană pentru 2030, fiind şi unul dintre putinele state în care agricultura poluează în prezent mai mult decât procesele industriale, arată o analiză realizată de Alpha Bank.

Astfel, România a redus emisiile de la 257 m tone echivalent CO2 în 1990 la 113 m tone echivalent CO2 în 2022. Raportat la populaţie, emisiile gazelor cu efect de seră au scăzut de la 11,1 tone per capita, la 5,9 tone per capita. Majoritatea acestor emisii au constat în emisii de oxizi de carbon (66%) şi metan (23%).

În acelaşi timp, România se evidenţiază între ţările din regiune prin ponderea dublă în emisiile de gaze cu efect de seră a metanului, gaz ce nu rămâne la fel de mult timp în atmosferă precum CO2, însă pentru că absoarbe mult mai multă energie solară are un efect de seră mult mai ridicat. Cele mai poluante activităţi au rămas activităţile cu ardere de combustibili, care generau 3,9 tone per capita de gaze cu efect de seră în 2022. Restul emisiilor de gaze cu efect de seră s-a datorat proceselor industriale (0,7 tone per capita) şi agriculturii (1 tonă per capita).

În România, agricultura poluează mai mult decât procesele industriale, la fel ca în Polonia, Bulgaria şi Grecia.

Analiza Alpha Bank mai arată şi că România şi Grecia au cea mai mare pondere a capacităţii instalate de generare a energiei electrice bazată pe resurse regenerabile (de 60% respectiv 59%). În cazul României, cele mai folosite resurse regenerabile sunt apele (35,6%), vântul (16,3%) şi soarele (7,7%), pe când în Grecia pe primul loc este soarele, urmat vânt şi ape.

În anul 2022, România a avut a treia cea mai ridicată eficienţă energetică în regiune, după Italia şi Grecia - de 6 euro pe fiecare kg de echivalent petrol utilizat, şi cea mai mare creştere în regiune a eficienţei energetice comparativ cu anul 2000 (de 2,6 ori faţă de 1,9 ori în Polonia şi Bulgaria, 1,7 ori în Cehia şi Ungaria, 1,4 ori în Grecia şi de 1,3 ori în Italia).

În schimb, în perioada 2017-2022, cheltuielile publice anuale pentru protecţia mediului au fost cele mai reduse, după Polonia (0,7% din PIB).

Taxele de mediu au reprezentat 2,1% din PIB în fiecare an, în 2017-2021, fiind reprezentate aproape în totalitate de taxele pe energie, iar obligaţiunile verzi, în valoare de 500 milioane dolari  în 2021 şi 200 milioane dolari în 2022 au fost emise de sectorul privat. În premieră, în februarie 2024 au fost emise obligaţiuni verzi suverane în valoare de 2 mld euro. 

Cu toate acestea, analiştii atrag atentia că eforturile de reducere a poluării trebuie menţinute pentru realizarea neutralităţii climatice până în 2050. România emite gaze cu efect de seră de 133 tone echivalent CO2 în continuare, ceea ce inseamnă nevoia reducerii emisiilor în paralel cu creşterea capacităţii de absorbţie CO2 a terenurilor şi pădurilor. În 2022, acestă capacitate s-a ridicat la 49,3 tone echivalent CO2, peste ţinta de 26,5 tone echivalent CO2 stabilită pentru 2030 de Comisia Europeană, România fiind singura ţară din regiune cu o astfel de performanţă în condiţiile în care suprafaţa împădurită a crescut uşor până la 30% din suprafaţa ţării.