Alt an agitat pentru dobanzi?
Cu tinta de inflati epentru 2005 ratata si cu otinta si mai ambitioasa pentru 2006, BNR ar putea presa acum pe o crestere a dobanzilor. O va face? Si daca da, in ce masura vor umbla si bancile la dobanzi? Raspund bancherii din cele mai mari banci romanesti.
Cu tinta de inflati epentru 2005 ratata si cu otinta si mai ambitioasa pentru 2006, BNR ar putea presa acum pe o crestere a dobanzilor. O va face? Si daca da, in ce masura vor umbla si bancile la dobanzi? Raspund bancherii din cele mai mari banci romanesti.
Creditele in lei s-ar mai putea ieftini putin pana la finele lui 2006, spun majoritatea bancherilor pe care BUSINESS Magazin i-a invitat sa faca o previziune. Nu prea mult, insa, maximum 1-2 puncte procentuale, spun bancherii, pentru ca "nu mai este loc pentru scaderea dobanzilor" (Raiffeisen), iar "inflatia e inca mare" (ING Bank). Concurenta din sistemul bancar isi va spune insa si ea cuvantul, fortandu-i pe bancheri sa mai taie putin din costul creditelor.
Vestile nu sunt la fel de bune insa si in privinta depozitelor - cel putin pentru moment bancherii nu par a fi foarte interesati sa mai atraga bani noi de la populatie in vistieriile lor. Bancile au deja un exces de lichiditate pe care, daca banca centrala nu il atrage in depozitul ei, bancherii nu reusesc sa-l plaseze in totalitate in credite. Motiv pentru care o crestere de dobanda pentru depozite "va veni doar daca BNR va continua sa sterilizeze (sa atraga - n.r.) bani de pe piata", crede Florin Catu, chief economist la ING Bank. Altfel, "atata timp cat bancile au supralichiditate, nu vor exista cresteri de dobanzi (la depozite - n.r.)".
Pe de alta parte insa, argumenteaza Radu Craciun, analistul-sef de la ABN Amro, "ar fi nerealist sa asteptam cresteri de dobanzi pasive (la depozite - n.r.) mai mari de 1-1,5 puncte procentuale". Ceea ce inseamna, adauga el, ca in medie dobanzile sectorului bancar vor asigura cu greu valori real pozitive. Adica valori care sa depaseasca rata inflatiei si sa asigure deponentilor un oarecare castig. Pana una alta, bancile atrag bani de la populatie platind dobanzi ce variaza intr-un interval de 3-5% pe an, in timp ce dobanzile active, cele pentru credite, pleaca de la circa 9% si merg spre 18-20%.
Asadar, cu scaderi usoare la creditele in lei si cresteri mici la depozite, 2006 se anunta ca un an mult mai linistit decat anul trecut, cand dobanzile la lei au scazut cu cateva zeci de procente. Si totusi, banca centrala si-a depasit deja tinta de inflatie pentru anul trecut, iar pentru 2006 are o tinta si mai ambitioasa (5% plus sau minus un procent), iar o crestere a dobanzilor ar ajuta-o sa controleze mai bine inflatia. In 2005, rata inflatiei a fost de 8,6%, in conditiile in care obiectivul stabilit de BNR era de 7,5%, cu o variatie de plus/minus un punct procentual.
Una din modalitatile prin care banca centrala poate transmite bancilor un semnal de crestere a dobanzilor este dobanda de politica monetara, situata in prezent la 7,5% - cea pe care banca centrala o plateste pentru depozitele atrase de la banci. "Daca BNR va creste dobanzile, si bancile se vor alinia la noile dobanzi", crede Bogdan Mihoc, directorul trezoreriei de la HVB Bank.
Ce va face, in aceste conditii, banca centrala? Va creste, pe 8 februarie, BNR dobanda de politica monetara, ca urmare a depasirii tintei de inflatie? De la sfarsitul lunii septembrie rata dobanzii de politica monetara a ramas batuta in cuie la nivelul de 7,5%. BUSINESS Magazin a cerut bancherilor din cele mai mari banci romanesti (in functie de active) sa anticipeze miscarea BNR. Au raspuns opt banci, BCR, Banca Tiriac si Alpha Bank preferand sa nu comenteze.
"Dat fiind faptul ca semnalele date de parametrii economici nu sunt consistente sau chiar se anuleaza reciproc", spune Florian Libocor, analist la BRD-GSG, "nu vad de ce s-ar decide o modificare a dobanzii de politica monetara in data de 8 februarie". El argumenteaza ca in cel mai probabil caz, in prima parte a anului se va incerca cel putin mentinerea/consolidarea castigurilor inregistrate in 2005 in planul dobanzilor.
Chiar daca inflatia a depasit usor intervalul tinta, cauzele nu sunt in principal monetare, una dintre ele fiind evolutia preturilor administrate. Motiv pentru care ele nu vor putea fi indreptate in timp util prin instrumente monetare. "Nu cred ca o crestere a dobanzii de politica monetara este solutia in problema inflatiei in actualul context economic al Romaniei", explica Libocor. In al doilea rand, scaderea ritmului de crestere economica justifica, dimpotriva, o mentinere sau chiar o reducere a nivelului dobanzilor, cel putin teoretic.
Tragand linie si adunand, reprezentantul BRD crede ca "este posibil ca la incheierea anului 2006 dobanda de politica monetara a BNR sa fie mai jos cu un punct procentual fata de actualul nivel". Prin urmare, in termeni strict orientativi, subliniaza Libocor, ar fi posibila o reducere cu 1, maxim 2 puncte procentuale a diferentei dintre dobanzile active medii (la imprumuturi) si pasive medii (la depozite) practicate de banci. Astfel, se poate anticipa ca ratele medii ale dobanzilor ar putea ajunge pana in jurul a 7,5-8,5% pentru dobanzile active si 4-5% pentru dobanzile pasive la finalul anului 2006.
BRD a urcat, ca si alte cateva banci, dobanzile la depozite la inceputul anului, in medie cu 2% pentru conturile de economii. La depozitele standard, BRD are in continuare dobanzi de 4-4,5% pe an.
O alta banca, aceeasi opinie. "Cel mai probabil scenariu este ca dobanda de politica monetara sa nu creasca si sa ramana la 7,5%", crede Ionut Dumitru, head of research la Raiffeisen Bank. "Datorita faptului ca presiunile inflationiste sunt puternice, BNR este nevoita sa intareasca politica monetara", adauga Dumitru. Aceasta se va traduce, crede el, in dobanzi mai mari platite de banca centrala la operatiunile de sterilizare, pentru depozitele la o luna si pentru certificate de depozit. In ianuarie BNR a atras de pe piata monetara depozite cu scadenta la o luna in valoare de 2,5 miliarde de lei (700 mil. euro), la o dobanda de 7,5% pe an. Suma atrasa a reprezentat insa numai putin peste jumatate din ofertele inaintate de bancile comerciale."In mod normal, in momentul actual ar fi necesara o crestere a dobanzii de politica monetara", explica Dumitru, pentru ca procesul dezinflationist necesita rate de dobanda real pozitive. Pe de alta parte insa, cresterea ratei dobanzii ar stimula intrari de capitaluri speculative pe termen scurt.
Cum vor simti clientii bancilor miscarile BNR? "In cazul in care BNR va da un semnal foarte clar ca politica de sterilizare va fi una totala la dobanzi ridicate", spune Dumitru, "este posibil ca bancile sa ajusteze usor in sus dobanzile la depozitele bancare". Nu mai mult de un punct procentual in conditiile in care dobanda de politica monetara se va mentine la 7,5%.
In ceea ce priveste dobanda la creditele acordate clientilor de catre banci, reprezentantul Raiffeisen nu crede ca mai este loc pentru scaderea dobanzilor. Si, pentru ca "dobanzile la credite sunt destul de rigide la cresteri", el anticipeaza o relativa stabilitate a acestora in 2006.
"Cred ca rata dobanzii de referinta va ramane, deocamdata, la nivelul actual", crede si directorul trezoreriei de la HVB Bank, Bogdan Mihoc. Dobanzile de la banci, adauga el, vor urma in mare masura evolutia ratei de referinta. "Probabil ca ele vor creste putin la acest inceput de an, indiferent de masurile BNR, dupa care vor scadea".
HVB Bank a fost prima care a scazut dobanzile la depozitele la termen in lei la inceputul toamnei trecute, cand BNR a redus drastic dobanda si volumul lichiditatilor absorbite de pe piata. La scurt timp dupa ce BNR a dat semne ca va steriliza mai multi bani din piata, HVB a fost insa si prima care a revenit. Noile dobanzi oferite sunt mai mari cu pana la 2,5 puncte procentuale, mergand de la 4,25% la scadenta de o luna pana la 4,1% la un an.
Miscarile din 2006 nu vor fi insa foarte ample: nici dobanzile la depozite si nici cele la credite nu se vor schimba prea mult, crede Florin Catu de la ING Bank. Motivul? Inflatia inca mare. Totusi, concurenta de pe piata bancara ar putea duce dobanzile la credite ceva mai jos, "dar nu cu mult".
In privinta dobanzilor de la depozite, Catu este ceva mai pesimist: atata timp cat bancile au supralichiditate, nu vor creste dobanzile. Se va intampla insa daca BNR va continua sa sterilizeze bani din piata.
Pana una-alta, de la inceputul anului, la ING dobanzile oferite la depozitele standard in lei au mai urcat putin fata de finele anului trecut. Pentru scadentele de un an, dobanzile au crescut pana la 5%, in timp ce la contul ContRol a ramas la 6,1%, suma minima in cont fiind de 700 de lei. Ca si colegii sai, nici Catu nu crede ca banca centrala va majora rata dobanzii de interventie. "Nici in urmatoarea sedinta si nici intr-un viitor previzibil". De aceeasi parere este si analistul-sef de la ABN Amro, Radu Craciun, care crede ca in primele sase luni ale lui 2006 dobanda de referinta a BNR va ramane neschimbata.
De scazut, nici vorba, date fiind presiunile inflationiste din economia romaneasca. Dar nu e de dorit nici o crestere, din cauza temerii ca asa vor fi stimulate intrarile de fonduri speculative. Dobanzile platite de banci la depozite ar putea sa mai creasca insa, crede Craciun, daca banca centrala va continua sa sterilizeze in mod sustinut excesul de lichiditate din piata. "Ar fi nerealist sa asteptam insa cresteri de dobanzi pasive mai mari de 1-1,5 puncte procentuale".
Aceleasi argumente, in favoarea aceleiasi pozitii si de la Banca Transilvania. Intre dorinta de a stapani inflatia si riscul de a atrage bani fierbinti, "BNR va mentine dobanda de interventie la 7,50% in prima jumatate a anului", crede Ioan Birle, dealer sef la Banca Transilvania. Pe de alta parte, banca centrala va actiona mai des in piata cu sterilizari, "dand posibilitatea bancilor sa isi apropie dobanzile platite de acest nivel".
In a doua jumatate a anului, daca inflatia se va incadra in limitele prognozate, dobanda bancii centrale ar putea sa scada treptat spre 6,5-6%, crede Birle. "In piata mizam pe o stabilizare a dobanzilor pasive in zona 5-7%", incheie el.
Mai putin ferm asupra deciziei pe care o va lua BNR la inceputul lui februarie, dealerul sef de la Bancpost, Dorin Badea, spune ca sunt 50/50 sanse pentru cresterea sau mentinerea la acelasi nivel a dobanzii.
O majorare ar fi necesara, spune Badea. Argumentele sale? Tinta de inflatie pentru 2005 a fost ratata, iar cea pentru 2006 este "cu atat mai ambitioasa". In plus, lipsa de incredere "evidenta si din pacate normala deja" manifestata de cvasitotalitatea comunitatii financiare locale si externe in capacitatea bancii centrale de a atinge aceasta tinta face posibila si poate chiar necesara o majorare a dobanzii de politica monetara.
Pe de alta parte insa, ramane necunoscut "gradul in care BNR va folosi aceasta parghie (dobanda - n.r.) sau alta - in speta cursul de schimb si masurile administrative - pentru a tempera inflatia".
Dealerul de la Bancpost spune ca se asteapta ca dobanda sa capete o importanta mai mare in lupta cu inflatia. Cu toate astea, "BNR va fi nevoita sa conteze in continuare primordial pe de o parte pe cursul de schimb si pe de alta pe masurile administrative, care au rolul de a suplini intr-o masura importanta neajunsurile slabei eficiente a dobanzii in controlul creditului si economisirii". Tragand linie si adunand, nu are sens deocamdata ca BNR sa preseze excesiv sau exclusiv pe cresterea dobanzilor, crede Badea.
In opinia sa, dobanzile la depozite practicate de bancile mari se vor mai apropia intre ele daca se mentine sterilizarea excesului de lichiditate. In acest caz, "se vor situa la 1,5-2,5 puncte procentuale sub dobanda de politica monetara".
Va fi insa interesant de urmarit piata creditelor, adauga el, si mai ales modul in care BNR va folosi masurile administrative, dar si eficienta lor. La credite, dobanzile nici nu vor creste semnificativ, dar si scaderile importante sunt improbabile, din cauza potentialului inflationist. "Cel mai probabil va fi o lupta surda care va avea ca rezultat mentinerea dobanzilor la nivelul actual".
Evolutia dobanzilor in 2006 va fi influentata intr-o mai mare masura de cresterea competitiei pe piata bancara decat de eventualele miscari ale Bancii Nationale, crede presedintele CEC, Eugen Radulescu. "De altfel", spune el, "socul liberalizarii contului de capital s-a produs si a fost absorbit in 2005, astfel incat nu mai exista cauze fundamentale care sa genereze miscari ample ale dobanzilor pe piata". Probabil insa ca marja dintre dobanzile active si cele pasive se va diminua, in special prin scaderea dobanzilor active si mentinerea celor pasive pana cel putin la jumatatea anului.
Un alt factor care va influenta intreaga viata economica, inclusiv dobanzile, crede presedintele CEC, va fi decizia privind intrarea Romaniei in Uniunea Europeana in 2007. CEC este una dintre bancile care ofera in prezent dobanzi ceva mai mari pentru depozitele in lei, mergand pana la 7-7,5% pe an la depozitele pe un an. Alaturi de BCR, CEC a fost una dintre bancile ce au taiat mai cu mila din dobanzile platite la depozite, sustinand indirect politica BNR.
In privinta deciziei BNR de a mentine sau majora dobanda, Radulescu spune ca ar fi posibila o crestere marginala a ratei dobanzilor. "Poate de jumatate de punct procentual, pentru a semnaliza seriozitatea cu care apara BNR tinta sa de inflatie".
Si totusi, in conditiile in care inflatia va scadea (de la 8,6% in 2005, la 5% in acest an) chiar si decizia de mentinere a ratelor nominale ale dobanzilor ar echivala cu o inasprire a politicilor monetare. Pentru ca, daca inflatia scade si valoric dobanda ramane aceeasi, ratele reale ale dobanzilor cresc.
Cum se va rasfrange decizia BNR pe piata? "Este putin probabil ca o majorare cu o jumatate de punct procentual la banca centrala", crede Radulescu, "sa influenteze intr-o maniera semnificativa dobanzile active si pasive de pe piata bancara". Cand s-ar putea intampla? "Daca va decide majorarea dobanzilor sale, Banca Nationala nu poate amana o asemenea decizie dincolo de urmatoarea sedinta". Adica pe 8 februarie.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro
