"M-am întâlnit astăzi (luni - n.r.) cu Bogdan Stanoevici, ministrul pentru românii din străinătate, pentru a discuta despre preocupările legate de românii care au încercat să voteze, ieri, la Londra", a scris, pe Twitter, ambasadorul britanic la Bucureşti, Paul Brummell.

Întrevederea a avut loc la solicitarea diplomatului britanic şi a avut ca subiect evenimentele de duminică de la secţiile de vot din Marea Britanie.

Peste 1.000 români care nu au putut vota la cele trei secţii de vot de la Londra au protestat, duminică seara, după închiderea urnelor, în faţa ambasadei şi a sediului ICR, sub supravegherea forţelor de poliţie.

O româncă de la Londra, care a votat la Ambasadă, chiar înainte de închiderea secţiei, povesteşte că au rămas aproximativ 1.000 de oameni care nu au putut vota. Aceştia au rămas să protesteze în stradă, strigând: "Deschideţi uşile, vrem să votăm", "Vot plagiat", "Vot furat", "Jos Ponta", "Suntem uniţi", "România, România".

Totodată, protestatarii au cerut demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. La faţa locului, au sosit maşini de poliţie şi 10 - 12 agenţi. Un alt român a precizat că în zonă au venit şi elicoptere ale poliţiei pentru a supraveghea situaţia.

El a povestit că românii au cerut preşedintelui secţiei de vot de la Ambasadă prelungirea programului de vot, dar nu li s-a dat un răspuns.

În plus, porţile ambasadei s-au închis cu 10 minute înainte de ora locală 21:00 (23:00, ora României). "Nu ajunge că am fost exilaţi, acum ni se mai arunci şi o flegmă în faţă", a precizat acesta.

Ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, a afirmat că votul a fost îngreunat în Marea Britanie întrucât în birourile electorale ar fi trebuit să fie şapte membri, însă au existat situaţii în care s-au prezentat doar patru sau cinci persoane, iar la cozi aşteptau "sute sau o mie de persoane"

El a precizat că Ambasada României din Marea Britanie nu are responsabilităţi privind derularea operaţiunilor de votare în interiorul secţiilor, aceste atribuţii revenind birourilor electorale.

"În aceste birouri electorale, ambasada are câte un reprezentant, restul până la şapte sau câţi sunt, sunt reprezentanţi desemnaţi de la Bucureşti de partide politice, de alte asociaţii. Avem situaţii în care deşi s-a comunicat o listă cu şapte membri s-au prezentat patru, în momentul în care ai patru, adică jumătate sau ceva mai mult de jumătate din numărul membrilor iniţial comunicaţi, evident că şi procesul merge mai încet. S-a solicitat de către birourile electorale din secţiile de votare la Bucureşti, la BEC, aprobarea ca oamenii care nu s-au prezentat ca membri ai birourilor să fie înlocuiţi, să fie eventual oameni din cadrul ambasadei sau alţi voluntari. Răspunsul a fost că nu se poate face acest lucru, deci sunt birouri care au funcţionat cu patru sau cinci oameni, în condiţiile în care cozile afară erau de sute sau o mie de persoane", a declarat Jinga.

El a mai spus că s-a cerut şi telefonic, şi în scris prelungirea procesului de votare, însă răspunsul, primit telefonic, a fost că legea nu permite acest lucru.