Angajatorii pot să interzică salariaţilor să poarte însemne religioase ori politice la birou
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a explicat recent în ce condiţii putem vorbi despre o discriminare la locul de muncă, atunci când angajatorul decide să interzică salariaţilor să poarte anumite însemne religioase, politice sau filozofice. În principal, nu se vorbeşte de o discriminare dacă regulile sunt aceleaşi pentru toată lumea, indiferent de credinţă, orientare ş.a.m.d., iar faptul că firma aplică o politică de neutralitate faţă de clienţii săi este un punct de pornire suficient pentru a le interzice salariaţilor care se văd cu aceşti clienţi să nu poarte un anumit lucru. În ce măsură poate fi concediat un salariat care nu se conformează acestor cerinţe sau care supără un anumit client prin opiniile şi orientările sale, Curtea a oferit de asemenea lămuriri.
Recent, CJUE a dat două hotărâri foarte importante în materie de discriminare la locul de muncă, amândouă fiind în legătură cu purtarea vălului islamic la birou, însemn clasic al unora dintre femeile musulmane. Este vorba de hotărârea pronunţată în cauza C-157/15 şi cea de pronunţată în cauza C-188/15.
În mare, Curtea a subliniat faptul că se poate interzice purtarea unor însemne religioase, politice ori filozofice la locul de muncă, dacă există o normă care interzice acest lucru pentru toată lumea, fără ca acest aspect să fie considerat discriminatoriu. În plus, dacă angajatorul şi-a impus o politică de neutralitate faţă de clienţii săi, atunci poate să ia măsuri pentru a asigura această neutralitate, în baza acelei norme interne, dar numai dacă măsurile sunt necesare şi adecvate.
"În speţă, norma internă în discuţie în litigiul principal se referă la purtarea de semne vizibile care exprimă convingeri politice, filozofice sau religioase şi are, aşadar, în vedere în mod nediferenţiat orice manifestare a unor asemenea convingeri. Trebuie, prin urmare, să se considere că norma menţionată tratează în mod identic toţi lucrătorii întreprinderii, impunându le, în mod general şi nediferenţiat, printre altele o neutralitate vestimentară care se opune purtării unor asemenea semne [...] Prin urmare, trebuie să se concluzioneze că o normă internă precum cea în discuţie în litigiul principal nu instituie un tratament diferenţiat întemeiat direct pe apartenenţă religioasă sau convingeri", stabileşte Curtea în cauza C‑157/15.
Practic, existând la nivelul firmei o normă care îi obligă pe toţi salariaţii din mediul respectiv să se abţină de la a purta vizibil un însemn politic, religios sau filozofic, nu se ajunge o discriminare a unuia ori a altuia dintre salariaţi. O astfel de practică îi vizează pe toţi salariaţii, convingerile lor putând fi dintre cele mai diverse, aşadar este o cerinţă neutră. În schimb, dacă s-ar interzice doar anumite lucruri, individualizate, atunci concluzia ar fi diferită (spre exemplu, s-ar interzice numai purtarea vălului islamic).
Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro