"2015 este anul în care Parteneriatul Estic (PaE) se află la un moment de răscruce după declanşarea unui conflict într-unul dintre statele partenere. 2015 este anul în care Politica Europeană de Vecinătate va fi revizuită (...) Aceste momente se derulează pe fundalul unei intensificări fără precedent a tensiunilor şi conflictelor în vecinătatea noastră imediată sau mai depărtată, fie că vorbim despre Ucraina, regiunea Mării Negre, fie că vorbim despre nordul Africii sau Orientul Mijlociu", a declarat, joi, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la cea de-a doua sesiune a dezbaterilor "Dialoguri@MAE", cu tema "Contribuţia României la modernizarea Politicii Europene de Vecinătate şi la abordarea UE privind Parteneriatul Estic".

"România consideră că a sosit momentul pentru rafinarea acestor abordări şi, implicit, pentru abordarea mai pragmatică a relaţiilor Uniunii cu vecinii, rafinarea politicilor, iniţiativelor şi instrumentelor aferente acestor iniţiative", a afirmat Aurescu.

Şeful diplomaţiei a reamintit faptul că intenţia PaE la momentul creării sale a fost de a fi "o politică europeană preventivă şi de angajament", având ca scop prevenirea evoluţiilor "care să ducă la antagonizarea la nivel european, care să prevină apariţia unor modele concurenţiale care să se excludă reciproc", dar criza din Ucraina a generat "o modificare fundamentală a acestei paradigme".

În acest context, ministrul Afacerilor Externe a subliniat faptul că summit-ul de la Riga "va avea un rol extrem de important". "În pregătirea summit-ului de la Riga, România a ţinut cont simultan de faptul că reuniunea aceasta nu este organizată în condiţii de normalitate, în al doilea rând că necesită o abordare cu caracter strategic, în al treilea rând că rezultatele sale trebuie să ofere suficiente stimulente pentru menţinerea angajamentului celor mai buni performeri: R. Moldova, Georgia, Ucraina pe calea reformelor, prin oferirea unei minime perspective în ceea ce priveşte obiectivul european al acestora în textul declaraţiei şi a unor rezultate politice ambiţioase cum este liberalizarea regimului de vize în ceea ce priveşte Georgia şi Ucraina", a susţinut Aurescu.

El a subliniat că "miza politică este menţinerea unui nivel de ambiţie a PaE în circumstanţele actuale la nivel regional", dar şi "crearea unui nou orizont, a unor noi instrumente, a unor noi obiective care să ducă la dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Estic".

Totodată, şeful diplomaţiei române a explicat că trebuie conştientizat faptul că există "un nivel diferit de ambiţie al partenerilor în raport cu UE", fie din raţiuni de ordin intern, fie ca urmare a experienţei acestor state cu vecinii lor foarte importanţi ca urmare a unor relaţii tradiţionale.

Referitor la Acordurile de Asociere şi de Liber Schimb, Bogdan Aurescu a precizat că ele au "un rol esenţial în reformarea profundă, competitivă, adecvată" a economiilor acestor state şi, în acelaşi timp, reprezintă "un vehicul eficient de apropiere de valorile şi criteriile UE", în condiţiile în care aceste documente reprezintă într-o proporţie foarte mare acquis comunitar.

În plus, creşterea substanţială a numărului de paşapoarte biometrice inclusiv din regiunea transnistreană după ridicarea vizelor pentru R. Moldova şi creşterea continuă a numărului de companii din Transnistria care se înregistrează la Camera de Comerţ a R. Moldova pentru a beneficia de oportunităţi de export pe piaţa UE sunt "dovezi clare ale impactului pe care agenda europeană îl are în mod pozitiv asupra unor probleme cu care R. Moldova şi regiunea se confruntă de mai multă vreme".

Pe de altă parte, Aurescu a afirmat că "nu ne putem aştepta ca partenerii noştri să treacă prin procese de reformare substanţială şi să le cerem să facă acest efort, fără ca să le oferim o perspectivă clară privind destinaţia finală pe care ei înşişi şi-au asumat-o, şi anume integrarea europeană".

Pe de altă parte, ministrul a atras atenţia că se observă "scăderea disponibilităţii unora dintre statele membre pentru abordări mai ambiţioase în raport cu vecinătatea estică, pe fondul mai multor fenomene suprapuse, de la aşa-numita oboseală a lărgirii, de la implicaţiile crizei din Ucraina, inclusiv în plan economic pentru multe dintre statele UE", adăugând că se observă "o abordare care caută să nu escaladeze sensibilităţile Federaţiei Ruse".