În raportul său semestrial de stabilitate, făcut public miercuri, banca centrală a zonei euro a menţionat vulnerabilităţile de pe pieţele imobiliare şi financiare, adăugând că "asumarea de riscuri de către instituţiile nebancare şi datoriile ridicate ale statelor suverane şi ale companiilor se acumulează".

În ceea ce priveşte proprietatea, instituţia a afirmat că riscurile de corecţie a preţurilor pe termen mediu au crescut substanţial, pe fondul creşterii estimărilor privind supraevaluarea preţurilor locuinţelor.

"În special, gospodăriile care au credite ipotecare cu rată variabilă sau perioade mai scurte cu rată fixă la creditele ipotecare sunt expuse la o creştere neaşteptată a ratelor dobânzilor, ceea ce ar putea afecta negativ capacitatea lor de a-şi onora serviciul datoriei", se arată în raport.

Luis de Guindos, vicepreşedintele BCE, a evidenţiat, de asemenea, o optimismul pieţelor de acţiuni şi de active riscante, "ceea ce le face mai sensibile la corecţii".

"Au existat exemple de jucători consacraţi de pe piaţă care au explorat investiţii mai noi şi mai exotice. În paralel, pieţele imobiliare din zona euro s-au extins rapid, cu puţine indicii că standardele de creditare se înăspresc ca răspuns", a spus el în raport.

Banca centrală a anunţat în septembrie că va cumpăra mai puţine obligaţiuni, pe fondul creşterii preţurilor de consum. Astfel, a început procesul de diminuare lentă a uriaşului său pachet de stimulare din perioada pandemiei.

Inflaţia în zona euro a ajuns la 3,4% în septembrie, reprezentând un maxim al ultimilor 13 ani. Apoi, în octombrie, inflaţia a atins un alt maxim al ultimilor 13 ani, de 4,1%, în timp ce blocul monetar a trebuit să lupte cu creşterea costurilor energiei.

Unii participanţi pe piaţă consideră că BCE subestimează presiunile inflaţioniste şi, prin urmare, va trebui probabil să anunţe o majorare a ratei dobânzii înainte de începutul anului 2023.