În spatele unui birou pe care se sprijină munţi de acte şi documente, avocata Tijana Vujovic din Belgrad se pregăteşte pentru o nouă întâlnire cu clienţii. Patru din aceştia sunt ruşi şi reprezintă doar o fărâmă din cei peste 100.000 care au văzut în Belgrad un refugiu din calea regimului lui Vladimir Putin, scrie Bloomberg.

Tijana este specializată în imigraţie şi ea se ocupă cu documentaţia necesară migranţilor şi punerea acestora în legătură cu agenţii imobiliari din inima Serbiei. Sutele de mii de ruşi care au ajuns în Serbia şi-au lăsat deja amprenta asupra Belgradului, acolo unde au adus la viaţă peste 2.000 de intreprinderi şi au stimulat piaţa imobiliară locală. Tot mai mulţi dintre aceştia caută acum să se stabilească în capitala Serbiei pe termen lung, stimulaţi de mobilizarea parţială ordonată de Putin în septembrie.

„La începutul războiului toţi clienţii căutau să închirieze o locuinţă. În ultimele luni tot mai mulţi clienţi s-au arătat interesaţi de achiziţionarea unui imobil şi de a locui aici pe termen îndeleungat” a declarat avocata.

Chiria pentru un apartament de dimensiuni medii în centrul Belgradului ajungea în trecut la 300 de euro, însă odată cu războiul, crizele multiple, inflaţia şi exodul ruşilor preţul s-a dublat. Foarte mulţi dintre autohtoni au fost forţaţi să părăsească oraşul unde salariul mediu lunar ajunge la 800 de euro.

Exodul ruşilor combinat cu atacurile tot mai intense ale lui Putin în Ucraina, au făcut ca relaţia dintre Serbia şi Rusia să fie din ce în ce mai tensionată. Liderii Uniunii Europene, la care Serbia vrea să adere, l-au avertizat pe preşedintele Aleksandar Vucic că ţara sa trebuie să-şi aleagă o tabară, cu atât mai mult cu cât Serbia nu a fost de acord cu impunerea de sancţiuni Moscovei.

„Belgradul s-a transformat în Casablanca în ultimele săptămâni”, a mai spus avocata, făcând la referire la pelicula din 1942 care descria oraşul ca fiind paradisul spionilor şi al celor ce fug din calea războiului.

Peste 100.000 de ruşi şi câteva sute de ucraineni au venit în Serbia de la începutul conflictului, 17.000 dintre aceştia au devenit rezidenţi cu acte în regulă, în timp ce restul au plecat către alte ţări sau şi-au păstrat statutul de vizitator al Serbiei.

În trecut, o mare parte din Europa i-a primit cu braţele deschise pe aristocraţii şi intelectualii ruşi care fugeau de haosul revoluţiei bolşevice din 1917. Un secol şi ceva mai târziu, ruşii care fug din calea regimului au foarte puţine opţiuni de refugiu în Europa. Serbia rămâne o alegere bună în acest sens. Ruşii care ajung acolo pot rămâne în ţară fără viză timp de 30 de zile, iar compania aeriană naţională a Serbiei încă păstrează în picioare trei zboruri către Moscova şi alte oraşe ruseşti.

Istoria şi relaţiile ruso-sârbeşti se pot observa uşor în inima Serbiei. Un punct de reper în acest sens este Hotelul Moskva, ridicat în stil art noveau, şi centrul cultural Ruski Dom. Steaua Roşie Belgrad, cea mai de succes echipă de fotbal din ţară este sponsorizată de gigantul Gazprom.

Serbia şi-a reînviat relaţia cu Rusia în anii 1990, în timpul dezmembrării  Iugoslaviei, când unele părţi ale federaţiei au obţinut independenţa cu sprijinul Occidentului. Încercările lui Slobodan Milosevic de a contesta acest lucru pe câmpul de luptă au declanşat sancţiuni şi izolare. Sârbii au căutat sprijin în est, obţinând ajutorul Rusiei în timpul bombardamentelor NATO din 1999.

Ruşii au venit în Serbia în trei valuri. Primii au fost bogaţii şi cei cu expertiză în diferite domenii care şi-au mutat afacerile în Belgrad pentru a scăpa de sancţiuni. În vară, primul val a fost urmat de familii întregi de ruşi pentru care viaţa în propria ţară devenea din ce în ce mai dificilă pe fondul sancţiunilor şi a problemelor economice ale Rusiei care ridicau costul vieţii. În final, ultimul val şi cel mai mare, a fost format din ce care au fugit de mobilizarea lui Putin.

„Tot ce avem acum pe piaţa imobiliară dispare aproape instant. În curând nu va mai rămâne nimic în Belgrad”, a mai declarat Tijana Vujovic.