Călin Brandabur, românul care a creat prima imprimantă de ţesuturi vii. Acum lucerează la organe sintetice transplantabile
Călin Brandabur este un inventator din Timişoara care a creat, alături de echipa sa, Biotech One, o imprimanta tridimensională ce poate reproduce ţesuturi vii, nevascularizate din celule stem.
Timişoreanul vrea să facă un pas mai departe şi să dezvolte o tehnologie pentru crearea de ţesuturi mai comune şi semi-organe.
Aceasta bio-imprimantă a fost realizată în urma unei provocări pe care ne-a lansat-o domnul Virgil Păunescu de la Institutul de Cercetare de Terapii Genetice în Cancer Timişoara. Noi iniţial aveam doar câteva imprimante 3D dezvoltate pe plastic şi metal. De vreo doi ani de zile lucrăm la acest proiect alături de universităţi din România şi din Germania”, a declarat pentru Libertatea, Călin Brandabur, inventatorul Biotech One.
„Am reuşit să mărim foarte mult şi precizia, deoarece când vine vorba de ţesuturi vii poziţionarea celulelor este extrem de importantă şi aşa am ajuns la concluzia că putem face acest lucru şi practic să schimbăm lumea”, ne-a mai spus antreprenorul.
Dacă se perfectează acest sistem, în primul rând, vor putea fi ajutaţi bolnavii de cancer, iar pe viitor vor putea fi ajutate persoane din diferite zone precum cele care au nevoie de transplanturi. În prezent, pentru un transplant se aşteaptă şi ani de zile, dacă vorbim de un ficat sau un rinichi.
„Iar dacă dezvoltăm această tehnologie, vom putea imprima ţesuturi mai complexe din mai multe celule stem, nu doar dintr-un tip sau două, cum facem acum”, mai afirmă Brandabur.
Una dintre ţinteleechipei de la Symme 3D, startup-ul lui Călin Brandabur, este să ajungă cu tehnologia acestei imprimante până la imprimarea unui rinichi întreg. „În momentul de faţă, suntem în discuţii pentru un proiect european cu Universitatea din Heidenberg şi cu două mari companii, una din Belgia şi alta din Germania pentru a printa pilonii pancreatici. Pilonii pancreatici sunt cei care sunt responsabili pentru sistetizarea insulinei. Acesta ar fi primul pas pentru a avea organe sintetice transplantabile”, spune tânărul.
Înaintea lor este o companie din SUA care a creat un ţesut renal ce a rezistat 40 de zile, iar pentru acest proiect au primit finanţare de 9 miliarde de dolari. Tot acolo vor să ajungă şi ei, şi visează la finanţare, dacă nu de miliarde, măcar de milioane pentru a putea salva cât mai multe vieţi.
Ce înseamnă imprimarea de ţesuturi
În urma unui model tridimensional care poate proveni ori de la modelare computerizată ori de la un scanner medical, există strucutra de bază a semi-organului. Iar aici putem da exemplu structura urechii sau cartilagiul acesteia pentru că asta au realizat până acum, Călin şi echipa lui. „Noi am făcut doar această parte de cartilagiu. După ce ai acest model, el este digitizat, adică este convertit într-un cod pe care-l înţelege imprimanta şi este împărţit în mai multe componente de bază. Aici există partea de injectare de colagen sau acid hialuronic şi partea de celule vii”, spune el.
Celulele stem provin de la adulţi, ori prin puncţie, adică recoltate din măduva spinării sau din alte surse din corpul omenesc adult sau de la naştere din cordonul ombilical.
„Noi introducem aceste celule stem în zonele strategice în această imprimare. Ea constă în depunerea strat cu strat a colagenului în zonele în care putem să depunem şi celule stem. După ce s-a terminat imprimarea, imprimanta automat hrăneşte aceste celule stem cu o soluţie specifică de glucoză şi se lasă să prolifereze şi iau forma semi-organilui printat”, ne-a mai explicat Călin..
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro