„Pentru acest an, estimăm în România o creştere între 0% şi 5% a sectorului de business services, într-un scenariu optimist. Majoritatea serviciilor vor stagna in jurul nivelului actual pe termen scurt (e.g. servicii financiar-contabile, HR sau anumite servicii de back-office). Pe termen scurt este posibil ca serviciile de customer service pentru turism şi transport să înregistreze chiar o creştere abruptă a cererii (datorită anulării rezervărilor), urmând ca pe termen mediu acestea sa cunoască o posibilă scădere semnificativă. Însă aceasta scădere poate fi compensată de creşterea serviciilor de customer service şi logistică dedicate comerţului electronic de exemplu. Serviciile de IT pot înregistra de asemenea o creştere, automatizarea şi dezvoltarea soluţiilor de inteligenţă artificială precum şi a soluţiilor de integrare fiind accelerate de contextul crizei actuale. Pentru anumite servicii din domeniul HR poate urma o perioadă mai dificilă, dat fiind faptul că trainingul şi, mai ales instalarea noilor angajaţi, se fac mai greu în mediul online si vor avea probabil o cerere redusă. Însă companiile ar putea alege să reducă bugetele în teritoriile de origine şi să furnizeze anumite activităţi din locaţii alternative, costurile /angajat în România rămânând în continuare atractive, comparativ cu Europa de Vest şi America. Astfel, este forte posibil ca sectorul nostru sa nu fie foarte afectat de criza actuală, existând însă şi scenarii mult mai pesimiste.”, explică Cătălin Iorgulescu, vicepreşedinte ABSL, într-un comunicat de presă trimis recent. Asociaţia Business Service Leaders în România reprezintă sectorul de business services, adunând în componenţa sa cele mai importante companii din piaţă care îşi desfăşoară activitatea în domenii precum Shared Services Center (SSC), Business Process Outsourcing (BPO), Information Technology Outsourcing (ITO), Research and Development (R&D).

Potrivit estimărilor industriei, în contextul actual, numărul de angajaţi în industrie poate creşte în acest an cu până la 5%, cele mai mari provocări ale acestei perioade fiind legate de managementul la distanţă şi alocarea rapidă a activităţilor zilnice. Companiile se orientează din ce în ce mai mult către servicii cu valoare adăugată mare, mai ales pe fondul automatizării acesteia.

Rolul Europei Centrale şi de Est în sectorul serviciilor pentru afaceri este în creştere într-o lume post - pandemică. Sectorul serviciilor pentru afaceri continuă să se dezvolte prin intermediul companiilor prezente pe piaţă şi a proiectelor noi, spun reprezentanţii Asociaţiei într-un comunicat de presă.

Cel mai recent studiu al industriei în EMEA arată că în acest an industria va înregistra o creştere uşoară de 1 - 5%, urmând  ca pe termen mediu să înregistreze creşteri de până la 10 sau chiar 15%, situaţie valabilă şi pentru industria românească de business services.

Conform raportului, Polonia este cea mai dezvoltată piaţă a industriei de business services din EMEA, având 1400 de companii în acest domeniu şi 330.000 de angajaţi. Cei mai importanţi clienţi provin din America (22%), ţările nordice (10%) şi UK (7%). Cele mai frecvente servicii solicitate de clienţi sunt cele financiar - contabile, dezvoltare de softuri şi HR.

În Polonia, salariul anual brut în euro pentru un junior în finanţe sau contabilitate începe de la 9000 euro pe an, pentru un junior în client service - de la 8400 euro/an, pentru un junior în IT – de la 11.200 euro/an. Salariile variază în funcţie de experienţa acumulată şi aptitudini şi pot ajunge până la un nivel superior, pentru cei cu experienta, ce variază între 18.000 şi 60.000 euro/ an.

Conform studiului, potenţialul pieţei poloneze este de 400.000 de angajaţi până în 2022.

Din punctul de vedere al veniturilor generate de acest sector, piaţa din România este pe locul doi în Europa. Conform estimărilor, industria serviciilor de business services a generat anul trecut venituri în creştere, de peste 4,5 miliarde euro, ajungând astfel la aproximativ 2% din PIB-ul României.

Sectorul cuprinde 280 de companii şi peste 131.000 de angajaţi, adică aproximativ 2,4% din totalul angajaţilor din economia românească. 79% dintre clienţii acestor companii provin din Europa şi 14% din  SUA.  

În România salariul anual brut în euro pentru un junior în finanţe sau contabilitate începe de la 7700 euro pe an, în client service pentru un junior  - de la 6800 euro/an, pentru un junior în IT - de la 10.800 euro/an. Salariile brute variază în funcţie de experienţa acumulată şi aptitudini şi pot ajunge până la un nivel superior ce variază între 13.000 şi 66.000 euro/an.

Cu 112.000 de angajaţi, Cehia ocupă cel de-al treilea loc pe piaţa serviciilor de afaceri din EMEA. Principalele servicii furnizate sunt cele financiar - contabile, HR şi IT. Cei mai mulţi clienţi provin din SUA şi Germania. Potenţialul pieţei din Cehia este de 140.000 de angajaţi până în 2022.

În Cehia salariul anual brut în euro pentru un junior în finanţe sau contabilitate începe de la 11.700 euro pe an, la fel şi pentru un junior în customer care sau HR, în timp ce un junior în IT are un salariu brut e de 14.000 euro/an. Salariile brute variază în funcţie de experienţa acumulată şi aptitudini şi pot ajunge până la un nivel superior ce variază între 21.000 - 47.000 euro/an.

„Comparativ cu Polonia şi alte state din EMEA, România are în momentul de faţă avantaje legate de forţa de muncă. Avem avantajul competitiv de cost, angajaţii vorbesc limbi latine, dar şi germana, piaţa nu este încă la fel de saturată ca în Polonia. Acestea sunt motivele pentru care investitorii din industrie se uita la piaţa din România. Unul dintre pricipalele obiective ABSL este promovarea oraşelor din nivelul 2 sau 3.  Multe companii membre ale asociaţiei au sedii deschise în Timişoara, Sibiu, Cluj, Braşov şi Iaşi. Ne-am dori să putem extinde această listă în cât mai multe oraşe, dar avem nevoie şi de implicarea autorităţilor locale pentru a crea un pachet care să atragă  potenţialii investitori”, spune Dragoş Ştefan, Preşedinte ABSL.

Studiul pune pentru prima dată pe harta industriei şi ţări precum Bosnia-Herţegovina, Ucraina, Egipt sau Tunisia.

„Avantajele pe care le pot prezenta aceste pieţe emergente din punct de vedere costuri cu forţa de muncă şi relativa disponibilitate a resursei umane calificate sunt contrabalansate de faptul că aceste ţari nu sunt membre ale Uniunii Europene sau NATO. Importurile de echipamente sunt mai greoaie, se facturează taxe de import şi, de cele mai multe ori, alinierea la nivel fiscal/ legislativ presupune costuri destul de mari. Toate acestea reduc din avantajele competitivităţii pe costuri.”, consideră Dragoş Ştefan, Preşedinte ABSL.

Raportul EMEA analizează 18 ţări din punct de vedere al potenţialului de dezvoltare şi este organizat de ABSL Polonia în colaborare cu asociaţiile locale ABSL, printre care si România.