Nevoia de economisire devine mai clară în contextul unei crize, precum cea prin care trecem acum. Înainte de pandemie însă, doar 40% dintre români aveau bani puşi deoparte, potrivit unui studiu derulat de ING Bank. Care sunt motivele şi cum poate fi îmbunătăţită această situaţie a povestit pentru Business MAGAZIN Serge Offers, CFO-ul ING Bank România. 

„Într-o notă personală aş putea să spun că oamenii sunt încrezători în ceea ce priveşte viitorul lor şi merg mai departe cu planurile lor antreprenoriale, ceea ce este un lucru foarte bun”, a spus Serge Offers, CFO-ul ING Bank România, în cel mai recent interviu acordat Business MAGAZIN. El menţiona că până în urmă cu aproximativ două săptămâni, când a avut loc acest interviu, circa 35.000 de persoane au solicitat sprijinul ING Bank, atât prin solicitări de amânare a plăţii ratelor, cât şi prin solicitări de finanţare prin creditele garantate de stat IMM Invest.

Din acest număr, majoritatea sunt persoane fizice, dar în ceea ce priveşte companiile, procentul celor care au aplicat pentru programul IMM Invest îl depăşeşte pe al celor care au solicitat amânări de plată, de unde şi perspectiva sa optimistă. Iar când vine vorba despre principalele lucruri care s-au schimbat pentru ING Bank în contextul pandemic, el se referă la mutarea unui procent semnificativ dintre colegii săi la munca de acasă. „Unul dintre principalele lucruri pe care le-am realizat este că lucrăm acum în regim de telemuncă în procent de 95%”, menţionează el.

În ceea ce priveşte comportamentul de economisire al românilor – a cărui necesitate a devenit poate mai evidentă în acest context neaşteptat – Serge Offers oferă ca reper un studiu al ING Bank derulat înainte de această pandemie, în care au analizat modul în care stau lucrurile când vine vorba de sănătatea financiară a românilor. „Eu cred că ar trebui să existe un soi de tampon care să cuprindă economii ale veniturilor cuprinse între trei şi şase luni astfel încât să nu intri în dificultăţi financiare în perioada unor crize precum aceasta cauzată de COVID-19”, crede Offers.

Din studiul ING reiese însă că 40% dintre respondenţi nu aveau economii de acest tip. „Dacă 40% dintre oamenii îşi pierd locul de muncă sau se confruntă cu crize neaşteptate precum aceasta, vor avea imediat dificultăţi”, spune Offers. Din rândul celor 60% care aveau economii, acestea cuprindeau mai puţin de trei luni din veniturile lor pentru  mai mult de jumătate dintre ei, or acest lucru îi face şi pe ei vulnerabili la situaţii neaşteptate precum pandemia de COVID-19.

„Observăm că România are cel mai ridicat număr de oameni care nu au economii, dar pentru aceasta nu cred că trebuie să îi învinovăţim pe oameni, în contextul în care motivele pentru care ei nu economisesc se leagă de veniturile lor.”

Potrivit aceluiaşi studiu citat de el,  7 din 10 români spun că motivele pentru care nu economisesc se leagă de un cost al vieţii mai ridicat decât salariile pe care le obţin, iar 2 din 10 spun că nu au economii pentru că s-au confruntat cu cheltuieli neaşteptate precum plata unor facturi medicale sau nevoia de a repara o maşină. „Astfel,  90% dintre români au motive bune din cauza cărora nu economisesc, iar acest lucru este foarte important, nu cred că este vorba despre un comportament iresponsabil, este o provocare pentru mulţi oameni să îşi plătească cheltuielile zilnice.”

Astfel, datele legate de gradul mic de economisire în rândul românilor trebuie pus în contextul dificultăţilor lor de a-şi gestiona cheltuielile lunare din cauza remuneraţiei scăzute.

Pe de altă parte, Serge Offers consideră că oamenii trebuie încurajaţi să facă paşi în direcţia economisirii şi menţionează o aplicaţie mobilă lansată de ING Bank care permite oamenilor să economisească sume mici de bani când fac achiziţii, prin care se rotunjeşte suma plătită pentru diferite produse, iar surplusul de bani până la suma rotunjită este direcţionat într-un cont de economii. „Aşadar este aproape un obicei zilnic ca atunci când plăteşti ceva, o sumă mică de bani să fie direcţionată în acel cont.”

Pentru cei care au posibilitatea să economisească mai mult, Serge Offers indică stabilirea unui obicei lunar de a pune deoparte o parte din veniturile obţinute. „Nu aş indica o sumă fixă, dacă ne uităm la faptul că 7 din 10 oamenii spun că motivul pentru care nu economisesc este că nu au suficiente venituri comparativ cu cheltuielile lor, cred că ar trebui să pui deoparte oricât de puţini bani în fiecare lună.”

Pentru un eveniment neprevăzut, cum este acesta al pandemiei, ideal ar fi să existe un fond de urgenţă care să cuprindă veniturile cuprinse între 3 şi 6 luni.

În ceea ce priveşte una dintre preocupările principale ale românilor - după cum reiese din statisticile care ne plasează în fruntea europenilor când vine vorba despre gradul de proprietate a românilor în materie de imobiliare - Serge Offers este de părere că achiziţia unei locuinţe nu ar trebui condiţionată de contextul actual.

„Când mă uit la numărul de proprietari din România şi observ că acesta este foarte ridicat, aceasta indică faptul că oamenii au o stabilitate, deţin un mai bun control asupra vieţii lor, prin urmare este important ca ei să continue să se gândească dacă vor să îşi cumpere o casă chiar şi în aceste circumstanţe. Dacă ai găsit o casă pe care ţi-o poţi permite, din punctul meu de vedere nu există un motiv pentru care să nu cumperi acea locuinţă.”

Chiar dacă în prezent nu poate oferi previziuni referitoare la evoluţia pieţei imobiliare sau asupra evoluţiei preţurilor, este de părere că nu preţul trebuie să fie elementul care să cântărească cel mai mult atunci când vorbim despre decizia de achiziţie a unui locuinţe. „Sunt multe motive pentru care preţurile caselor pot urca sau scădea, elementul cheie în a lua această decizie este dacă îţi permiţi sau nu achiziţia.”

Când vine vorba despre predicţii ale evoluţiei economiei în următoarea perioadă, CFO-ul ING Bank menţionează studiile economistului-şef al ING Bank, care vorbea despre o contracţie a PIB-ului cuprinsă între 6,5%  şi 7%. Corelând aceste previziuni cu cele ale Comisiei Europene, Serge Offers spune: „Cred că ne putem aştepta la o contracţie economică ce va fi cuprinsă între 5 şi 7%; depinde de modul în care evoluează economia în starea de alertă, odată cu deschiderea treptată a activităţii economice”.