Capsula spaţială Dragon, construită de SpaceX, s-a scufundat în Pacific, conform programului
Capsula spaţială Dragon, fără echipaj uman, construită de compania americană SpaceX, care a avut ca misiune aprovizionarea Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), s-a scufundat, sâmbătă, în Oceanul Pacific, în apropiere de Mexic, conform programului.
Astronauţii Reid Wiseman şi Barry Wilmore, de pe ISS, au utilizat macaraua robotizată a staţiei pentru a desprinde capsula, sâmbătă, la ora 13.57 GMT. Capsula, înzestrată cu o paraşută, a intrat la ora 19.38 GMT în Oceanul Pacific.
Dragon s-a întors pe Terra cu o încărcătură de 1.724 de kilograme, reprezentând experimente ştiinţifice şi echipament care nu mai este necesar la bordul ISS.
Capsula spaţială Dragon a fost lansată pe 21 septembrie, în cea de-a patra misiune de aprovizionare a Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS).
Dragon a transportat la bordul ISS aproape 2,5 tone de alimente, materiale pentru cercetări ştiinţifice, inclusiv 20 de şoareci, dar şi un difuziometru - în valoare de 26 de milioane de dolari -, care va permite staţiei să măsoare viteza şi direcţia vânturilor de la suprafaţa oceanelor. Capsula a livrat pe staţie şi noi echipamente biomedicale care vor uşura studiile prelungite de biologie asupra rozătoarelor în condiţii de microgravitaţie, dar şi o mică plantă cu flori din familia verzei. Cercetătorii vor putea astfel să studieze creşterea şi adaptarea vegetaţiei în spaţiu. De asemenea, Dragon a adus pe ISS mai multe echipamente pentru testele în microgravitaţie, inclusiv o imprimantă 3D.
Dragon a fost primul vehicul spaţial privat care s-a conectat cu ISS, reuşind această performanţă în 2012, în timpul unui zbor demonstrativ.
După ultimul zbor al navetelor spaţiale americane, în iulie 2011, NASA depinde exclusiv de capsulele ruseşti Soyuz pentru a-şi transporta astronauţii la bordul ISS. Roscosmos a devenit singura agenţie spaţială care este capabilă, graţie lansatoarelor şi capsulelor Soyuz, să trimită astronauţi pe ISS şi să îi readucă apoi pe Terra. Roscosmos facturează NASA cu peste 70 milioane de dolari pentru fiecare astronaut trimis pe staţie.
În baza unui contract de 1,6 miliarde de dolari încheiat cu NASA, compania SpaceX trebuie să efectueze în total 12 misiuni de aprovizionare a ISS, la bordul căreia transportă alimente, apă, materiale pentru experimente ştiinţifice şi diverse echipamente.
Patru dintre aceste misiuni au fost deja executate cu succes, iar a cincea este programată pentru lansare pe 9 decembrie.
NASA a încheiat un contract de reaprovizionare, în valoare de 1,9 miliarde de dolari, şi cu Orbital Sciences Corporation, a cărei capsulă Cygnus a efectuat primul ei zbor de reaprovizionare a ISS pe 12 ianuarie 2014. Spre deosebire de Dragon, Cygnus nu poate să revină pe Terra şi se autodistruge la intrarea în atmosfera terestră.
Următoarea misiune Cygnus este programată de NASA luni, la ora 22.45 GMT, de la baza spaţială Wallops din Virginia.
Recent, NASA a încheiat un contract de 6,8 miliarde de dolari, din care 4,2 miliarde pentru Boeing, care va dezvolta o nouă capsulă spaţială, CST-100, şi 2,6 miliarde de dolari pentru SpaceX, care va produce capsula Dragon V2. Primele zboruri pentru aceste vehicule spaţiale de şapte locuri sunt prevăzute pentru anul 2017.
ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.
ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri pe oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent cu cel dintr-un avion Boeing 747.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro