Oraşele mai mari tind să aibă o performanţă medie superioară comparativ cu cele mai mici, arată studiul City Index, realizat de Institutul pentru Oraşe Vizionare. Acest fenomen sugerează nevoia de a implementa strategii eficiente pentru atragerea şi retenţia populaţiei. Creşterea populaţiei poate aduce beneficii substanţiale, inclusiv o bază economică mai robustă, diversificarea activităţilor economice şi culturale şi o dinamizare generală a vieţii urbane. Dar oraşele „boutique”, acelea care nu-şi doresc neapărat o creştere a populaţiei şi nu beneficiază de efectul ei pozitiv, ca să rămână relevante este nevoie să facă nişte lucruri specifice, de nişă, pentru a compensa o populaţie de dimensiune mai mică.

„Topuri sau clasamente pe diverşi indicatori s-au mai făcut în România. Dar noi am vrut ceva mai mult decât un simplu top: un instrument de lucru care să fie util liderilor din oraşe, din mediul public sau privat, în deciziile strategice pe care le iau. Am studiat mai mulţi indecşi ai oraşelor dezvoltaţi la nivel internaţional, am vorbit cu experţi în măsurarea diverselor aspecte ale vieţii urbane, oameni din mediul universitar, business şi administraţia publică atât din ţară, cât şi din străinătate”, declară Felix Tătaru, preşedintele Institutului pentru Oraşe Vizionare (IOV). Astfel, s-a ajuns la conceptul City Index, compus din trei părţi: Indexul de Performanţă (care reflectă realitatea din cifre a oraşelor, pe baza cold data), Indexul de Atractivitate (care măsoară nivelul de conectare subiectivă a oamenilor cu propriul oraş, cât de atractiv este urbea pentru locuire, dar şi pentru vizitare, pe baza studiilor perceptuale - warm data) şi Indexul de Capacitate Vizionară - care să măsoare capacitatea oraşului de a gândi la nivel mare şi de a construi viitorul, explică Felix Tătaru.

El povesteşte cum s-a ajuns la dezvoltarea acestui studiu. În urmă cu aproape 4 ani, echipa actuală a IOV a făcut primul proiect de place branding, pentru oraşul Reşiţa. De atunci, IOV a lucrat cu mai multe oraşe şi regiuni pentru a le ajuta să-şi construiască branduri puternice. În toate proiectele de brand, în prima fază a existat o etapă de cercetare în care au încercat să înţeleagă realitatea oraşului, care sunt principalele provocări, nivelul de conştientizare a propriilor atuuri, modul în care urbea se uită la lucruri şi abordează oportunităţile. „Am descoperit un tipar comun: foarte multe decizii care afectau viaţa oraşului se bazau pe intuiţie, nu pe date (acolo unde existau), ţintele de viitor ale oraşului erau mai degrabă generice, nu conţineau nişte indicatori măsurabili; în general, foarte puţine lucruri care ţineau de bunăstare şi de performanţă erau măsurate, şi chiar şi atunci când erau măsurate, nu erau şi evaluate în raport cu nişte repere, cu se se întamplă în alte oraşe cu care se aflau, inevitabil, în competiţie. În lipsa monitorizării şi măsurării progresului, strategiile de dezvoltare ale oraşelor rămân în sertare, iar eforturile administraţiilor sunt lipsite de impact”, afirmă Felix Tătaru. Astfel, IOV şi-a propus să creeze un astfel de instrument-barometru al oraşelor din România.

„Deci pe de o parte realitatea din cifre, pe de altă parte realitatea din capul oamenilor şi apoi «muşchiul» vizionar al orasului – trei părţi gândite sinergic, astfel încât rezultatele să poată ajuta un oraş să se dezvolte pe toate palierele. Un oraş poate sta bine obiectiv pe baza cifrelor, dar poate avea o imagine mai slabă – atunci ştie că are de lucrat la modul cum este perceput în exterior. Sau invers: atunci ar trebui să rezolve lucrurile în propria ogradă. Sau poate stă bine acum, dar neavând capacitate vizionară, nefiind conştient de trendurile globale, îşi poate afecta viitorul”, conform preşedintelui IOV.

„City Indexul ajută oraşele să înveţe de la alţii, să se inspire din ce au făcut bun alte oraşe. Şi să-şi antreneze muşchiul de a măsura, de a se uita la cifre în deciziile care influenţează viaţa urbană.”

Felix Tătaru, preşedintele Institutului pentru Oraşe Vizionare

În primă fază a fost dezvoltat Indexul de Performanţă, pentru că nevoia cea mai mare este la datele statistice, care sa aducă obiectivitate în modul în care sunt privite bunăstarea şi performanţa unui oraş, mai cu seamă că studii perceptuale care au investigat anumite aspecte ale oraşelor au mai fost făcute.

Această parte, care analizează performanţa urbană a celor 41 de municipii reşedinţă de judeţ, este un barometru unic în România, din punctul de vedere al complexităţii indicatorilor analizaţi, al surselor utilizate, al numărului de linii de date generate, spune Florian Filat, director executiv, Institutul pentru Oraşe Vizionare, coordonator proiect City Index. Conform lui, „procesul de dezvoltare în sine a fost lung şi plin de provocări. O dificultate majoră a fost identificarea şi selectarea indicatorilor pe care să îi folosim. Iniţial am plecat cu peste 70 indicatori, iar la final, după multe ajustări, am rămas cu 51”. Indicatorii păstraţi se află la intersecţia dintre relevanţa lor şi accesibilitatea datelor pentru toate cele 41 municipii reşedinţă de judeţ. Au fost incluse toate oraşele reşedinţă de judeţ, chiar dacă unele sunt mai mici şi „ne aşteptam cumva să nu găsim date şi pentru ele. Au fost şi cazuri în care am renunţat la unii indicatori, chiar dacă erau relevanţi, pentru că nu am găsit date suficiente”.

Florian Filat dă şi un exemplu - fondurile europene atrase pentru proiecte publice în oraş au fost un indicator-cheie, cu mari provocări. Iniţial s-au bazat pe datele din execuţiile bugetare ale tuturor oraşelor, care sunt disponibile pe site-ul Ministerului Dezvoltării şi care cuprind câteva linii destinate fondurilor europene. Dar au constatat ulterior că acest lucru este insuficient. Într-un oraş, nu doar primăria atrage fonduri pentru investiţii, ci şi companiile municipale aflate în coordonarea primăriei sau instituţii centrale (de exemplu CNAIR), care derulează proiecte pentru comunitatea locală. Doar că aceşti bani nu sunt raportaţi pe beneficiarul real – oraşul X sau Y ci pe beneficiarul legal, cel care contractează proiectul şi nu există nicio situaţie centralizatoare. „Nouă ni s-a părut relevant să avem o situaţie a fondurilor europene pe oraş, indiferent de cine a contractat fondurile. Am discutat la Ministerul Fondurilor Europene care ne-a pus la dispoziţie datele, după care a urmat un proces de consolidare a datelor foarte complicat”, completează coordonatorul proiectului City Index.

Aproape fiecare indicator a avut o poveste similară. Cel mai simplu a fost, admite Florian Filat, cu datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS), care sunt într-o formă comparabilă, tabelară şi pot fi extrase mai uşor. Deşi şi la INS, o parte dintre date sunt mai vechi, pe judeţ şi nu pe oraş etc. Iar IOV a trebuit să facă anumite ajustări statistice pentru a ajunge la date comparative la nivel de oraş. Fiind vorba de un index, nu este atât de importantă mărimea absolută a unui indicator, conform lui Florian Filat, ci mărimea relativă, care este raportul dintre oraşe.

„Un oraş poate sta bine obiectiv pe baza cifrelor, dar poate avea o imagine mai slabă – atunci ştie că are de lucrat la modul cum este perceput în exterior. Sau invers: atunci ar trebui să rezolve lucrurile în propria ogradă. Sau poate stă bine acum, dar neavând capacitate vizionară, nefiind conştient de trendurile globale, îşi poate afecta viitorul.” -  Felix Tătaru, preşedinte, Institutul pentru Oraşe Vizionare

Cea mai lungă etapă a proiectului a fost colectarea datelor pe atât de mulţi indicatori şi crearea unui sistem statistic care să asigure comparabilitatea. Indexul acoperă oraşe foarte mari, cum este Bucureştiul, cu peste 1,7 milioane locuitori, dar şi oraşe mici, ca Miercurea Ciuc, care au sub 35.000 locuitori. „A trebuit să identificăm modalitatea cea mai bună de a compara oraşe de diverse dimensiuni, într-o manieră echitabilă. Apoi să comparăm indicatori care sunt exprimaţi în unităţi de măsura diferite. Am standardizat totul la dimensiunea oraşului şi am reuşit să comparăm mere cu mere.”

De-a lungul timpului, în elaborarea Indexului de Performanţă au fost implicate peste 30 de persoane, din IOV şi mulţi experţi colaboratori - o echipă multi-disciplinară de economişti, statisticieni, oameni de marketing, place branding şi dezvoltare urbană, experţi din mediul universitar. Iar călătoria de la idee până la raportul final a durat aproape doi ani.

Felix Tătaru spune că proiectul a fost o investiţie proprie a IOV, „pe care ne-am asumat-o şi am dus-o la capăt cu «încăpăţânare», în ciuda momentelor de blocaj. Cea mai mare parte a investiţiei a constat în timpul şi know-how-ul echipei implicate, la care s-au adăugat câteva costuri externe. Valoarea totală a contribuţiei e greu de măsurat, mai ales că am avut alături de noi şi mulţi experţi voluntari atraşi de ambiţia proiectului, dar estimăm că vorbim de echivalentul a circa 200.000 de euro, dacă luăm în considerare timpul de lucru, know-how-ul şi proiectele pe care le-am fi putut derula în această perioadă.”  

Rezultatele-cheie au fost puse la dispoziţia publicului în mod gratuit, sub forma raportului City Index, inclusiv cu profiluri detaliate ale celor mai performante 20 de oraşe. Sunt însă oraşe care au nevoie de datele brute pentru a-şi fundamenta strategii de dezvoltare sau au nevoie de consultanţă şi seminarii strategice pentru a-şi fixa ţinte de dezvoltare pornind de la indicatorii din studiu. Pentru cei care vor să intre în profunzime pe anumite dimensiuni, administraţii publice, actori din mediul privat care vor să înţeleagă mai bine cum stau oraşele în care investesc în comparaţie cu competiţia, Institutul pentru Dezvoltare Vizionară poate dezvolta contra cost proiecte speciale, customizate pe particularităţile unui oraş. „În plus, datele din City Index ne vor fi utile şi în proiectele de place branding pe care le vom face în continuare pentru oraşe”, adaugă Felix Tătaru.

Tot el explică faptul că datele interpretate de City Index pe cei 51 de indicatori, precum şi analizele comparative, pot fi valorificate de cei care influenţeaza oraşele, fie ei din mediul public sau privat, în câteva direcţii. Pe de o parte, îi ajută să se privească în oglindă şi să aibă un reper pentru locul unde se situează în comparaţie cu alte oraşe. „Îi ajută să identifice punctele forte cu care se diferenţiază de alte oraşe şi să construiască pe ele. Pe de altă parte, îi ajută să-şi fixeze ţinte strategice, să-şi stabilească strategii şi apoi să măsoare progresul (deja câteva oraşe ne-au solicitat sprijinul tocmai pentru acest lucru, să îşi stabilească «bătăliile» pe care vor să le ducă în perioada următoare şi să aibă nişte indicatori clari de măsurare)”, afirmă preşedintele IOV. În plus, raportul City Index completează datele pe care operatorii din mediul privat – dezvoltatorii imobiliari, retaileri, diverşi investitori interesaţi de dinamica oraşelor – le au din propriile analize. „Şi nu în ultimul rând City Indexul ajută oraşele să înveţe de la alţii, să se inspire din ce au făcut bun alte oraşe. Şi să-şi antreneze muşchiul de a măsura, de a se uita la cifre în deciziile care influenţează viaţa urbană.”

Florian Filat spune că în viitor, în primă fază, planurile vizează şi dezvoltarea Indexului de Atractivitate (despre realitatea perceptuală) şi a Indexul de Capacitate Vizionară (despre capacitatea oraşului de a construi viitorul). „Din câte ştim, pentru Indexul de Capacitate Vizionară nu există un precedent la nivel mondial. Credem în ideea de oraşe vizionare şi vrem să creăm un instrument care să ajute şi în această direcţie. Ştim că în România este probabil mult să spunem azi că oraşele sunt vizionare şi că unii vor contesta demersul de la rădăcină, dar noi avem speranţa că prin educaţie, prin exemple de succes, prin provocarea oraşelor să gândească mare, să îndrăznească, să aibă ambiţii curajoase, să se inspire unele pe altele, în câţiva ani vom avea şi aici din ce în ce mai multe oraşe care au făcut lucruri vizionare şi pot fi exemple de succes şi pentru altele din Europa.”

Apoi în cea de-a doua fază, în 2025, ar urma să fie dezvoltată ediţia a doua a Indexului de Performanţă Urbană, planul fiind ca City Indexul să aibă o ediţie anuală, cu rezultate comparabile, pentru a urmări şi evidenţia progresul oraşelor. Florian Filat se aşteaptă să existe diferenţe de la an la an ale rezultatelor raportului. Unii indicatori vor rămâne la fel (ca de exemplu cei care ţin de geografia locului – proximitate de parcuri naturale, anumite atracţii, vremea), alţii se vor modifica probabil foarte puţin şi în anumite situaţii (monumentele istorice de tip A şi B dintr-un oraş, amprenta verde, structura demografică). „La alţii însă, ne aşteptăm la o dinamică mai mare (indicatorii economici – salarii, şomaj, indicatorii turistici, indicatorii care ţin de opţiunile de divertisment, infracţionalitatea etc). În plus, ne aşteptăm ca anumite oraşe să facă eforturi suplimentare pentru a avea o prezenţă mai mare în online pe platforme de tipul Tripadvisor sau Google Maps. La alţi indicatori, dinamica va fi motivată de noi obiective care se vor crea; doar în ultimul an au fost deschise câteva malluri în câteva oraşe, ceea ce ne aşteptăm să modifice scorul oraşului la indicatorul de experienţe de shopping.”

Una dintre concluziile cele mai valoroase ale City Indexului este că şi oraşe mici din România pot fi performante, punctează Florian Filat. „Atât clasamentul nostru general, cât şi cele pe cele trei dimensiuni separate, pun în lumină oraşe precum Alba Iulia, Târgu-Mureş, Bistriţa, Miercurea Ciuc, Târgovişte sau chiar Reşiţa, care se situează relativ sus fie la nivel agregat, fie doar pe anumite dimensiuni (Calitate a locului sau Vibraţie). Cu o strategie şi viziune potrivite, acestea pot deveni oraşe de viitor pentru rezidenţi care caută o calitate a vieţii mai ridicată.”

În acelaşi timp, datele indică totuşi faptul că oraşele mai mari tind să aibă o performanţă medie superioară comparativ cu cele mai mici. Acest fenomen sugerează nevoia de a implementa strategii eficiente pentru atragerea şi retenţia populaţiei. Creşterea populaţiei poate aduce beneficii substanţiale, inclusiv o bază economică mai robustă, diversificarea activităţilor economice şi culturale şi o dinamizare generală a vieţii urbane. Dar această observaţie mai poate aduce un insight important pentru oraşele care vor să se poziţioneze ca oraş „boutique”, spune Florian Filat. Sunt acele oraşe care

nu-şi doresc neapărat o creştere a populaţiei şi nu beneficiază de efectul ei pozitiv; ca să rămână relevante este nevoie să facă nişte lucruri specifice, de nişă, pentru a compensa o populaţie de dimensiune mai mică.

Pe de altă parte, studiul arată că opţiunile de divertisment influenţează substanţial performanţa oraşelor. Analizând importanţa relativă a diferiţilor factori din 13 domenii, „am constatat că divertismentul are cea mai mare contribuţie, depăşind chiar educaţia şi economia, care în mod tradiţional sunt asociate cu o performanţă mai înaltă”, adaugă Florian Filat. Experienţele culinare, opţiunile de wellness şi viaţa activă, precum şi alte modalităţi de petrecere a timpului liber nu mai sunt aspecte secundare într-un oraş, ci influenţează major deciziile oamenilor de a se muta într-un oraş şi calitatea vieţii acestora, dar şi atractivitatea pentru turişti.

„Opţiunile de divertisment influenţează substanţial performanţa oraşelor. Analizând importanţa relativă a diferiţilor factori din 13 domenii, am constatat că divertismentul are cea mai mare contribuţie, depăşind chiar educaţia şi economia, care în mod tradiţional sunt asociate cu o performanţă mai înaltă. Experienţele culinare, opţiunile de wellness şi viaţa activă, precum şi alte modalităţi de petrecere a timpului liber nu mai sunt aspecte secundare într-un oraş, ci influenţează major deciziile oamenilor de a se muta într-un oraş şi calitatea vieţii acestora, dar şi atractivitatea pentru turişti.” - Florian Filat, director executiv, Institutul pentru Oraşe Vizionare, coordonator proiect City Index

Un oraş cu multe opţiuni de divertisment poate atrage şi reţine o populaţie diversă şi activă, contribuind astfel la vitalitatea socială şi economică. Divertismentul are un efect semnificativ şi asupra turismului şi îmbunătăţeşte imaginea oraşului. Importanţa relativă ridicată a divertismentului sugerează o tranziţie către o etapă superioară a nevoilor urbane. În contextul în care oraşele româneşti au atins un anumit nivel de dezvoltare, în care nevoile de bază şi de siguranţă sunt în mare parte satisfăcute, accentul se deplasează către nevoi superioare, cum ar fi apartenenţa, stima şi autoactualizarea. Această schimbare reflectă o abordare modernă a dezvoltării urbane, unde calitatea vieţii şi bunăstarea locuitorilor includ nu doar elemente de bază, ci şi aspecte de ordin superior.

Florian Filat mai spune că există un puternic caracter contrastant al oraşelor din România. Chiar şi oraşele de dimensiuni mai mici se remarcă printr-un mozaic de contradicţii şi discrepanţe, reflectând inegalităţi profunde în cadrul comunităţilor. Această constatare subliniază necesitatea unor strategii de dezvoltare holistic integrate, care să fie atent adaptate specificului local. Este esenţial ca politicile publice să abordeze în mod coordonat atât dimensiunile economice, cât şi cele sociale şi de infrastructură, pentru a reduce disparităţile şi a stimula o creştere echitabilă şi sustenabilă. „Dar contrastele arată şi o altă faţă şi anume că în fiecare oraş există puncte tari, atuuri pe care le poate valorifica. Chiar şi oraşele care au per total o performanţă mai scăzută, au indicatori la care excelează şi care pot deveni diferenţiatori dacă sunt puşi în valoare corespunzător. Dacă ştii cum să le priveşti, în spatele contrastelor se ascunde un munte de oportunităţi”, consideră Florian Filat.

Studiul confirmă şi că există o corelaţie puternică între Calitate – Prosperitate şi Vibraţie, sugerând că îmbunătăţirea unuia dintre ei poate stimula şi dezvoltarea celorlalţi. De exemplu, o creştere a calităţii locului prin infrastructură modernă şi servicii publice eficiente poate atrage noi afaceri şi investiţii, crescând astfel prosperitatea economică şi, simultan, întărind coeziunea şi dinamismul comunitar. Invers, prosperitatea economică poate facilita investiţii în proiecte de dezvoltare urbană, care îmbunătăţesc calitatea vieţii şi stimulează vitalitatea comunităţii.

Florian Filat crede că există un grad de similitudine destul de ridicat între aspectele care contează pentru români şi pentru locuitorii din alte ţări. La un nivel de dezvoltare similar, oamenii încep să aibă nevoi şi aspiraţii similare. România este aproape la 80% din media europeana în ceea ce priveşte PIB/capita, cu o creştere semnificativă în ultimii 10 ani – în 2014 era 55% din media europeană. Deşi există particularităţi naţionale (de pildă ţările nordice preţuiesc mai mult lucrurile care ţin de mediu şi sustenabilitate, dar în ţara noastră acestea nu sunt momentan la fel de importante), toţi indicatorii şi aspectele analizate în City Index reflectă aspiraţiile şi lucrurile pe care le preţuiesc locuitorii din oraşele din România, dar sunt relevante şi pentru alte ţări, conchide reprezentantul IOV.   

Surprize şi atuuri ale oraşelor

►Ÿ Alba Iulia are o performanţă a oraşului mai mare decât 21 de oraşe cu populaţie mai mare.

Ÿ► Miercurea Ciuc ocupă primul loc la implicare civică, calculată ca număr de ONG-uri raportat la populaţie.

Ÿ► Târgu-Jiu este pe locul 1 la proximitatea parcurilor naturale şi nationale

Ÿ► Cele mai multe zile însorite într-un an sunt în Craiova.

Ÿ► Cea mai mare densitate de monumente istorice este în Târgovişte.

Ÿ► Alba Iulia şi Miercurea Ciuc au cel mai mare număr de monumente şi rezervaţii naturale aflate în proximitatea oraşului.

Ÿ► Zalău este pe locul doi ca spor natural, după Vaslui.

Ÿ► Raportat la populaţie, cea mai mare performanţa a cluburilor sportive este în Alexandria.

Ÿ► Cea mai bună calitate combinată a învăţământului gimnazial şi liceal din ţară este în Alba Iulia.

Ÿ► Speranţa de viaţă cea mai mare este în Râmnicu Vâlcea.

Ÿ► Dintre toate oraşele mari (peste 200.000 de locuitori), cea mai bună calitate a aerului este în Galaţi (locul 2 naţional).

Ÿ► Reşiţa este singurul oraş sub 200.000 de locuitori care este pe locul 1 naţional la cinci indicatori (efort investiţii publice, fonduri UE atrase, indicele de calitate a aerului, amprenta verde şi vremea).

Ÿ► Oraşul care are cel mai mare procent de elevi şi studenţi din total populaţie (aproximativ 40%) este Cluj-Napoca.

Ÿ► Oraşele mari sunt în general îmbătrânite. Dar dintre toate unul iese în evidenţă ca fiind cel cu cel mai bun raport în populaţia în vârstă şi populaţia tânără – Iaşi.

Ÿ► Dintre oraşele sub 200.000 de locuitori, cea mai mare densitate antreprenorială este în Oradea.