Pentru o experienţă interactivă a citirii acestui articol, click aici!

Băncile centrale, antrenate deja pe tărâmuri economice neprietenoase în marea recesiune izbucnită în urmă cu mai bine de un deceniu, au fost puse de criza coronavirusului în situaţia de a lua măsuri chiar mai „neortodoxe” decât în criza precedentă pentru prevenirea unei crize financiare, în condiţiile în care pandemia dată de coronavirus a perturbat puternic pieţele financiare globale.

Rezerva Federală a SUA (FED)

➜ La jumătatea lunii martie, banca centrală americană, Fed, a decis să ofere 1.500 de miliarde de dolari băncilor sub formă de credite pe termen scurt.

➜ Apoi, Fed a redus şi dobânda de politică monetară.

A făcut reducerea în doi paşi, cu

150 de puncte de bază, intervalul ţintă al federal funds rate coborând până la 0-0,25%.

➜ A redus la zero rata rezervelor minime obligatorii.

➜ Fed a reiniţiat cumpărări de active financiare şi a sporit volumul lichidităţii injectate în sistemul financiar prin operaţiuni reversibile. Fed a lansat un program, deja clasic, de stimulare, de

700 mld. dolari, care constă în achiziţii de active, obligaţiuni şi titluri garantate prin ipoteci.

Banca Centrală Europeană (BCE)

➜ A adoptat în cadrul a două şedinţe măsuri vizând majorarea considerabilă a volumului achiziţiilor de active financiare, suplimentarea operaţiunilor de refinanţare pe termen mai lung şi derularea operaţiunilor ţintite de refinanţare în condiţii mai avantajoase.

➜ Având dobânda de politică monetară deja la minimul record de 0% şi cea pentru depozite la -0,5%, de asemenea cel mai scăzut nivel din istorie, BCE a optat să menţină neschimbate dobânzile şi a decis să extindă până la sfârşitul acestui an programul de achiziţii de active cu 120 mld. euro.

➜ Ulterior, BCE, redevenită gardianul zonei euro, a anunţat un nou program suplimentar prin care va cumpăra obligaţiuni în valoare totală de 750 mld. euro, după o şedinţă desfăşurată noaptea în regim de urgenţă, ca răspuns la condiţiile economice şi financiare deteriorate din cauza pandemiei de COVID-19.

➜ BCE a mai decis şi să renunţe la limitele privind achiziţiile de obligaţiuni pentru programul său de urgenţă de 750 mld. euro.

➜ Tot BCE a hotărât să permită băncilor să funcţioneze cu un nivel de capital mai scăzut decât era permis din cauza şocului pe care l-a creat coronavirusul, pentru a putea menţine creditarea.

➜ BCE a recomandat băncilor din zona euro să amâne plata dividendelor şi răscumpărările de acţiuni cel puţin până în octombrie 2020.

Banca centrală a Angliei

➜ A lansat un program de achiziţii de active de

200 miliarde de lire sterline.

➜ A redus dobânda de referinţă de două ori într-o săptămână, de la 0,75% la 0,25% şi, ulterior, până la 0,1%, cea mai scăzută din istoria de 325 de ani a băncii.

➜ Ulterior, Comitetul pentru Politică Monetară a decis să majoreze dimensiunea programului său de achiziţie de obligaţiuni cu 200 miliarde de lire, la un total de 645 miliarde de lire sterline.

Banca Naţională a României (BNR)

➜ Reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,0%, începând cu data de 23 martie 2020.

➜ BNR a decis şi îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual. Astfel, începând cu 23 martie 2020, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1,50%, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 2,50%, de la 3,50%. Pe acest fond, este de aşteptat ca principalele cotaţii ROBOR să cunoască o ajustare descendentă semnificativă.

➜ Furnizarea de lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor repo (operaţiuni reversibile cu titluri de stat) în vederea asigurării funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare.

➜ Cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară în vederea consolidării lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.

➜ În funcţie de evoluţia situaţiei, Consiliul de Administraţie al BNR este pregătit să decidă şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi a celei aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit.

➜ BNR a flexibilizat regulile prudenţiale, astfel că amânarea la plată a creditelor (urmare a unei măsuri generale sau prin negocieri directe cu clienţii), determinată de situaţia actuală, nu trebuie asociată unei noţiuni de dificultate financiară a debitorului. În consecinţă, creditul nu trebuie reclasificat, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării.

➜ Ulterior, BNR a mai decis amânarea cu 3 luni, cu posibilitate de prelungire până la 6 luni, a termenului de colectare a contribuţiilor anuale la fondul de rezoluţie bancară pentru anul 2020, precum şi amânarea termenelor de raportare a unor informaţii aferente planificării rezoluţiei, în linie cu abordarea comunicată de Autoritatea Bancară Europeană. Banca centrală a mai decis şi corelarea termenelor şi condiţiilor privind cerinţele de fonduri proprii şi datorii eligibile (MREL) cu deciziile Comitetului de Supraveghere din 20 martie 2020.

Banca Naţională a Cehiei

➜ A redus la jumătatea lunii martie, într-o şedinţă extraordinară, rata dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 1,75%, inversând o majorare din februarie, în condiţiile în care băncile centrale din regiune au pregătit măsuri de relaxare monetară.

➜ Ulterior, banca centrală a Cehiei a redus din nou spre sfârşitul lunii martie dobânda de referinţă cu 0,75%, până la 1%.

➜ Totodată, banca centrală a Cehiei a decis creşterea preventivă a frecvenţei operaţiunilor repo destinate furnizării de lichiditate introduse şi utilizate activ în criza financiară din 2008.

Băncile centrale au decis să folosească rapid muniţia rămasă pentru a reduce puternic temerile privind lichiditatea, pentru a calma turbulenţele de pe bursele de acţiuni, marcate de unele dintre cele mai proaste şedinţe bursiere din istorie, atât pe bursa americană, cât şi pe cele europene, dar şi pentru a ajuta economiile cuprinse de nesiguranţă să nu se rostogolească puternic pe panta recesiunii, care pândeşte peste tot.

Intervenţiile băncilor centrale au fost însoţite şi de acţiuni ale guvernelor de sprijin pentru mediul de business. Guvernele au început să-şi deschidă vistieriile pentru a injecta bani care să contracareze încetinirea economiei în condiţiile în care companiile sunt sub efectul măsurilor de carantină la nivel internaţional.

Şi, în mod excepţional, criza coronavirusului a făcut ca unele guverne din Europa de Est să înceapă să ia şi măsuri pentru a face mai uşor de suportat pentru clienţii băncilor povara creditelor, de exemplu prin amânarea ratelor cu mai multe luni. Astfel, cu toată opoziţia băncilor, moratoriile cu măsuri universale tind să devină regula în regiune.

Băncile centrale au fost puse în situaţia de a experimenta şi alte strategii de politică monetară, în condiţiile în care scăderile de dobânzi operate nu par să fie suficiente pentru a repune economiile în mişcare.

Rezerva Federală a SUA (Fed), Banca Centrală Europeană (BCE), Banca Angliei şi alte bănci centrale din Europa şi din lume au anunţat pachete de stimuli care implică achiziţii de titluri de stat, linii de swap sau reduceri masive de dobânzi, pachete ample de măsuri care ar trebui să amelioreze impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei globale.

La jumătatea lunii martie, banca centrală americană, Fed, a decis să ofere 1.500 de miliarde de dolari băncilor sub formă de credite pe termen scurt. Apoi, Fed a redus şi dobânda de politică monetară, până aproape de zero. Fed a tăiat dobânda pentru fondurile federale până la un nivel cuprins între 0% şi 0,25%, dobânzile ajungând astfel la un minim istoric care a fost stabilit prima dată în timpul crizei financiare globale. Şi, în continuare, Fed a lansat şi un program, deja clasic, de stimulare, de 700 miliarde de dolari, constând în achiziţii de active, obligaţiuni şi titluri garantate prin ipoteci. Concret, Fed a anunţat că va cumpără titluri de trezorerie în valoare de 500 miliarde de dolari şi că va mai pompa încă

200 miliarde de dolari în pieţele financiare în următoarele luni.

Mişcarea a fost o componentă a unui plan coordonat cu băncile centrale din Marea Britanie, Japonia, zona euro, Canada şi Elveţia pentru a îmbunătăţi lichiditatea pe dolari în sistemul financiar global.

Având dobânda de politică monetară deja la minimul record de 0% şi pe cea pentru depozite la -0,5%, de asemenea cel mai scăzut nivel din istorie, Banca Centrală Europeană (BCE) a optat să nu împingă limitele menţinând neschimbate dobânzile şi a decis să extindă până la sfârşitul acestui an programul de achiziţii de active cu 120 de miliarde de euro.

BCE a adoptat măsuri pentru majorarea considerabilă a volumului achiziţiilor de active financiare, suplimentarea operaţiunilor de refinanţare pe termen mai lung şi derularea operaţiunilor ţintite de refinanţare în condiţii mai avantajoase.

Astfel, BCE, redevenită gardianul zonei euro, a anunţat un nou program suplimentar prin care va cumpăra obligaţiuni în valoare totală de 750 miliarde euro, după o şedinţă desfăşurată noaptea în regim de urgenţă, ca răspuns la condiţiile economice şi financiare deteriorate din cauza pandemiei. Programul BCE, numit Programul de Achiziţii Urgente în Pandemie (Pandemic Emergency Purchase Programme – PEPP), ce se va desfăşura anul acesta, va acoperi atât datoriile suverane, cât şi datoriile corporate.

„Vremurile extraordinare cer măsuri extraordinare. Angajamentul nostru faţă de euro nu are limite. Suntem determinaţi să folosim întregul potenţial al instrumentelor noastre, în cadrul mandatului nostru”, a declarat Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene.

BCE a mai decis şi să renunţe la limitele privind achiziţiile de obligaţiuni pentru programul său de urgenţă de 750 miliarde de euro, o decizie majoră care-i poate da o putere de reacţie aproape nelimitată pentru limitarea impactului economic al pandemiei, potrivit Bloomberg. Oficialii BCE au anunţat că limitele care restricţionau achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale la o treime din titlurile fiecărui stat membru nu se vor aplica pentru noul program de urgenţă.

Tot BCE a hotărât să permită băncilor să funcţioneze cu un nivel de capital mai scăzut decât era permis din cauza şocului pe care l-a creat coronavirusul, pentru a putea menţine creditarea. Astfel, băncile vor putea folosi la capacitate maximă marea majoritate a capitalului şi a lichidităţii, iar modalităţile prin care vor  decide să acţioneze vor fi mai permisive pentru a putea ţine pasul cu cererea.

Banca Centrală Europeană a mai recomandat băncilor din zona euro şi să amâne plata dividendelor şi răscumpărările de acţiuni cel puţin până în octombrie 2020 şi să-şi folosească capitalurile pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de a acorda împrumuturi şi pentru a sprijini economia afectată de pandemie, potrivit FT.

Şi Banca Angliei a lansat un program de achiziţii de active de 200 miliarde de lire sterline şi a redus dobânda de referinţă de două ori într-o săptămână, de la 0,75% la 0,25% şi, ulterior, până la 0,1%, cea mai scăzută din istoria de 325 de ani a băncii. Ulterior, Banca Angliei a decis să majoreze dimensiunea programului său de achiziţii de obligaţiuni cu 200 miliarde de lire, la un total de 645 miliarde de lire sterline.

Dacă în criza economică izbucnită în urmă cu mai bine de un deceniu, marile bănci centrale ale lumii au lansat programe de relaxare cantitativă, criza coronavirusului a determinat şi băncile centrale mai mici, inclusiv din regiunea Europei Centrale şi de Est, să treacă în premieră la măsuri de relaxare cantitativă. Băncile centrale au intervenit prin măsuri excepţionale de politică monetară şi de finanţare pentru a proteja economiile, băncile şi firmele de impactul pandemiei datorate coronavirusului.

Astfel, băncile centrale din România, Polonia şi Croaţia au introdus în premieră variante proprii de relaxare cantitativă, respectiv programe de achiziţii de obligaţiuni de stat, care până acum au fost folosite de cele mai puternice bănci centrale ale lumii ca ultimă armă de atac în caz de criză.

În ton cu procedurile excepţionale de politică monetară şi de finanţare adoptate şi de alte bănci centrale din regiune în contextul pandemiei, Banca Naţională a României a decis în 20 martie, într-o şedinţă de urgenţă, să ia o măsură istorică de relaxare cantitativă, hotărând să cumpere în premieră titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, pentru a facilita finanţarea bugetului. Măsura urmăreşte consolidarea lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.

Spre surprinderea unor analişti, BNR a mai decis şi să reducă şi rata dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5%, la 2,0%, încurajând băncile să scadă ratele la credite.

Banca centrală din Ungaria

➜ A lărgit varietatea de garanţii pe care le acceptă de la bănci pentru a include credite corporate performante astfel încât creditorii să aibă acces la mai multă finanţare pentru sprijinirea economiei reale. Banca Centrală a anunţat că acceptă ca 70% din valoarea portofoliului de credite performante ale băncilor din Ungaria să fie folosit drept colateral pentru furnizarea de lichidităţi băncilor, care vor fi date mai departe în economie.

➜ De asemenea, banca centrală a cerut băncilor să amâne rambursările ratelor la credite pentru populaţie şi companiile afectate de criza provocată de coronavirus până la sfârşitul anului 2020.

➜ Banca centrală a Ungariei are un arsenal limitat de armament de politică monetară, în condiţiile în care are dobânzile deja prea jos. Dobânda de politică monetară din Ungaria este cea mai scăzută din regiune, de 0,9%.

➜ O altă măsură pe care banca centrală din Ungaria o va lua este injectarea de lichiditate în sistemul bancar prin intermediul operaţiunilor de swap valutar.

Banca centrală a Poloniei

➜ A redus dobânda de politică monetară pentru prima dată în ultimii cinci ani, de la 1,5% la 1%, până la un minim record, şi a îngustat complementar amplitudinea coridorului ratelor dobânzilor la facilităţile permanente.

➜ De asemenea, pachetul de măsuri adoptat de banca centrală a Poloniei a vizat diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii, derularea de operaţiuni repo destinate furnizării de lichiditate instituţiilor de credit, efectuarea de cumpărări de obligaţiuni de stat pe piaţa secundară, precum şi refinanţarea creditelor noi acordate de instituţiile de credit sectorului nefinanciar.

➜ Banca centrală a Poloniei a introdus, astfel, primul său program de ajustare cantitativă (quantitative easing) alături de operaţiuni de refinanţare pe termen lung pentru bănci, deschizând drumul pentru un răspuns fiscal de amploare la actuala criză.

Banca centrală a Croaţiei

➜ A anunţat că va cumpăra în premieră obligaţiuni guvernamentale ca răspuns la impactul economic al coronavirusului, însă nu a dat detalii despre amploarea achiziţiilor.

➜ Instituţia a intervenit şi pe piaţa valutară pentru prima dată în ultimii patru ani şi jumătate pentru a stabiliza moneda locală faţă de euro.

În funcţie de evoluţia situaţiei, boardul BNR susţine că este pregătit să decidă şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei şi în valută ale băncilor, dar şi să ofere lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor repo (operaţiuni reversibile cu titluri de stat) pentru asigurarea funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare.

După ce băncile au venit cu soluţii individuale de păsuire a ratelor clienţilor persoane fizice cu 1, 2 sau 3 luni, BNR a flexibilizat cadrul prudenţial astfel ca împrumuturile amânate pe o perioadă mai mare de 3 luni să nu fie considerate problematice/neperformante şi băncile să nu fie nevoite să pună bani deoparte provizionându-le.

După anunţarea măsurilor de politică monetară hotărâte de Consiliul de Administraţie al BNR, fluxurile de lichiditate s-au fluidizat semnificativ, inclusiv datorită operaţiunilor pe baze bilaterale efectuate de BNR, finanţarea cheltuielilor statului s-a derulat fără sincope, iar ratele de dobândă s-au redus considerabil. Cursul de schimb al leului s-a stabilizat într-un interval de 1%, cu uşoară tendinţă de apreciere în ultimele zile, ceea ce a prevenit creşterea cheltuielilor statului cu finanţarea datoriei publice în valută şi a importurilor necesare în această perioadă, iar, pe de altă parte, a calmat anticipaţiile de deteriorare a situaţiei macroeconomice, a declarat la sfârşitul lunii martie guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în prima sa ieşire publică de la izbucnirea crizei coronavirus.

În perioada 11-20 martie 2020 retragerile de numerar, de la BNR, ale instituţiilor de credit, pentru a acoperi cererea populaţiei şi a întreprinderilor, au atins nivelul record de 4,4 mld. lei, de două ori mai mult decât în decembrie 2019,  perioada sărbătorilor de iarnă, a spus Isărescu. Şi guvernul de la Bucureşti a intervenit printr-o decizie fără precedent, stabilind printr-o ordonanţă ce măsuri trebuie să ia băncile comerciale când amână ratele la creditele clienţilor persoane fizice şi companii, perioada de păsuire fiind extinsă la până la 9 luni.

Banca centrală a Poloniei, care este cea mai mare economie din Europa de Est, a redus dobânda de politică monetară pentru prima dată în ultimii cinci ani, de la 1,5% la 1%, până la un minim record, şi a îngustat complementar amplitudinea coridorului ratelor dobânzilor la facilităţile permanente. De asemenea, pachetul de măsuri a vizat diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii, derularea de operaţiuni repo destinate furnizării de lichiditate instituţiilor de credit, efectuarea de cumpărări de obligaţiuni de stat pe piaţa secundară, precum şi refinanţarea creditelor noi acordate de instituţiile de credit sectorului nefinanciar.

Banca centrală a Poloniei a introdus, astfel, primul său program de ajustare cantitativă (quantitative easing) alături de operaţiuni de refinanţare pe termen lung pentru bănci, deschizând drumul pentru un răspuns fiscal de amploare la actuala criză. Banca centrală va cumpăra de la băncile comerciale obligaţiuni de stat, operaţiune despre care instituţia nu a oferit mai multe date, şi a lansat o versiune poloneză a schemelor de tipul „finanţare pentru creştere“. Băncile locale vor putea refinanţa la rate favorabile noi credite acordate firmelor şi gospodăriilor poloneze.

La rândul ei, Banca Naţională a Cehiei a redus la jumătatea lunii martie, într-o şedinţă extraordinară, rata dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 1,75%, inversând o majorare din februarie, în condiţiile în care băncile centrale din regiune au pregătit măsuri de relaxare monetară. Astfel, mişcarea de tăiere a dobânzii a venit după ce banca centrală din Cehia încercase să iasă anul acesta din clubul băncilor centrale fidele politicii monetare relaxate, adică a dobânzilor mici şi banilor ieftini, printr-o majorare de dobândă. În plus, banca centrală a Cehiei a  anunţat că este pregătită să se ducă şi mai jos cu dobânda dacă situaţia economică o cere. Ceea ce s-a şi întâmplat, destul de repede, banca reducând din nou spre sfârşitul lunii martie dobânda de referinţă cu încă 0,75%, până la 1%. Totodată, banca centrală a Cehiei a decis creşterea preventivă a frecvenţei operaţiunilor repo destinate furnizării de lichiditate introduse şi utilizate activ în criza financiară din 2008.

La rândul ei, banca centrală a Croaţiei a anunţat că va cumpăra în premieră obligaţiuni guvernamentale ca răspuns la impactul economic al coronavirusului, însă nu a dat detalii despre amploarea achiziţiilor. De asemenea, instituţia a intervenit pe piaţa valutară pentru prima dată în ultimii patru ani şi jumătate pentru a stabiliza moneda locală faţă de euro.

Banca centrală din Ungaria are un arsenal limitat de armament de politică monetară, în condiţiile în care are dobânzile deja prea jos, rata de politică monetară fiind cea mai scăzută din regiune, de 0,9%. Dar tot a venit cu măsuri radicale de politică monetară. A lărgit varietatea de garanţii pe care le acceptă de la bănci pentru a include credite corporate performante astfel încât creditorii să aibă acces la mai multă finanţare pentru sprijinirea economiei reale. Banca Centrală a anunţat că acceptă ca 70% din valoarea portofoliului de credite performante ale băncilor din Ungaria să fie folosit drept colateral pentru furnizarea de lichidităţi băncilor, care vor fi date mai departe în economie.

De asemenea, banca centrală din Ungaria a cerut băncilor să aplice un moratoriu de amânare la plată a ratelor la credite pentru populaţie şi companiile afectate de criza provocată de coronavirus până la sfârşitul anului 2020. Vom vedea dacă pachetele consistente de măsuri de politică monetară luate de băncile centrale, unele excepţionale, vor reuşi să contribuie la redresarea rapidă a economiei ulterior contracţiei

provocate de pandemia de COVID-19, alături de măsurile guvernamentale fiscal-bugetare. Sau vor exista şi alte măsuri…