Investitorii din piaţa crypto ar putea scoate la lumină cel puţin câteva sute de milioane de euro în România, în contextul excepţiei fiscale introduse pentru câştigurile din monede virtuale până la 31 iulie 2025, conform estimărilor transmise către ZF de deputatul neafiliat Sabin Sărmaş, autorul acestui amendament.

„Aş vrea să vă dau un răspuns mai exact, dar nu avem date clare în acest moment. Pariul meu este că va fi vorba de câteva sute de milioane de euro, cel puţin”, a explicat Sărmaş, care a introdus excepţia fiscală în legea pentru aprobarea amnistiei fiscale.

Contribuabilii persoane fizice vor fi scutiţi de la plata impozitului pe venit, de 10%, pentru câştigurile din crypto, până la 31 iulie 2025, după ce Parlamentul a adoptat săptămâna aceasta proiectul de lege privind aprobarea OUG 107/2024, adică ordonanţa amnistiei. Legea merge spre promulgare la preşedintele Iohannis.

Nu este clar astăzi câţi români au investiţii în criptomonede sau care a fost ritmul intrărilor şi ieşirilor de capital în relaţie cu aceste tipuri de active. Estimările arată câteva sute de mii de investitori, dar o astfel de scutire de impozit temporară ar putea determina mai mulţi dintre ei să iasă în faţă.

„Estimările spun că avem între 350.000 şi 600.000 de investitori în crypto în România. Suntem într-un moment T0. (...) Măsura propusă nu este permanentă, decidem ulterior dacă rămânem cu varianta aceasta de scutire de impozit sau nu, dar ai un moment T0 în care poţi vedea mare parte din investitori”.

Sabin Sărmaş, care a condus în trecut Autoritatea pentru Digitalizarea României, crede că deţinerile românilor în crypto sunt „de ordinul miliardelor”, dar insistă că un astfel de moment T0 este important pentru a aduce cât mai mulţi dintre aceşti investitori la vedere.

Singurele date oficiale care ne oferă o dimensiune a românilor din piaţa crypto sunt cele de la autorităţile fiscale.

Câştigurile obţinute de români din tranzacţionarea de monede virtuale s-ar fi ridicat la aproape 712 milioane de lei în 2023, conform datelor transmise de ANAF la solicitarea ZF, în comparaţie cu 818,5 milioane de lei în 2022, respectiv 1,32 miliarde de lei în 2021, anul în care piaţa crypto a trecut în premieră de o capitalizare totală de peste 1.000 de miliarde de dolari.

Însă datele ANAF se bazează doar pe câştigurile declarate de investitori. La aceste câştiguri s-ar fi aplicat un impozit de 10%, ceea ce înseamnă că în cel mai bun an de colectare, statul a încasat 132 de milioane de lei din impozit pe venit, la care se adaugă contribuţiile.

„Statul a încasat cel mai mult într-un an 45 de milioane de euro din taxe şi impozite pe câştigurile din criptomonede. Ar putea ajunge la suma asta doar din CASS-ul pe care l-ar plăti 100.000 de investitori”.

Excepţia fiscală valabilă până la 31 iulie 2025 se referă doar la impozit, iar cei care raportează venituri din câştigurile cu criptomonede trebuie să depună Declaraţia Unică şi să plătească în continuare CASS.

„Odată cu această prevedere, probabil vor intra câteva zeci sau sute de milioane de euro în economia românească, bani ai unor investitori români sau bani ai unor investitori străini care îşi vor scoate banii aici”.

Una dintre provocările cu care se confruntă cei care vor să declare câştigurile din criptomonede şi să le aducă în economie este legată de transferurile mari prin bănci, cu sume provenite din câştiguri crypto.

Mai mulţi investitori au reclamat în ultimii ani că băncile le blochează tranzacţiile sau le închid conturile, pe fondul prevederilor care ţin de KYC (Know Your Customer) sau ale celor de tip AML (Anti-Money Laundering). Excepţia fiscală pentru câştigurile din crypto nu rezolvă această problemă, dar ar putea simplifica puţin lucrurile, crede Sărmaş.

„E o mare problemă, cei care vor să aducă bani reuşesc cu greu, uneori banca le dă banii, dar apoi le închide contul, sunt o grămadă de blocaje (...) Neavând o instituţie care să reglementeze piaţa crypto din România şi având exchange-uri care abia de 3-4 ani au mecanism de KYC, sunt investitori care se confruntă cu blocaje. Amendamentul nu rezolvă această problemă, dar scapă băncile de o grijă, nu se mai pune problema unei reţineri, că nu datorează nimeni niciun fel de impozit”.

Dincolo de nevoia de a scoate la lumină câştigurile românilor din piaţa crypto, deputatul crede că introducerea acestei prevederi ar putea pune da un semnal pentru a poziţiona România ca o ţară unde se pot dezvolta companii în industria crypto şi blockchain.

Mai multe ţări din Europa au venit cu astfel de semnale în ultimii ani. Spre exemplu, Germania scuteşte de impozit câştigurile mici sau cele care provin din deţineri pe care investitorii le ţin în portofoliu mai mult de un an, în timp ce taxează cu până la 45% câştigurile medii sau mari care vin din tranzacţionare regulată.

În acelaşi timp, alte ţări din Europa sau chiar Statele Unite ale Americii iau în calcul diferite mecanisme prin care să se poziţioneze drept o economie în care poţi dezvolta companii de tehnologie din sfera blockchain şi crypto.

„Pentru mine nu sunt atât de importante criptomonedele, dar e importantă tehnologia blockchain, tehnologia care stă la baza Web 3.0, tehnologie care e folosită în multe aplicaţii, care face parte din viaţa multor startup-uri. (...) Putem da un semnal cum l-am dat pe cel cu scutirea de impozit pentru angajaţii din IT. Doar cu această prevedere nu vor exploda în România startup-urile bazate pe tehnologia blockchain, dar este un mesaj la nivel global care te poziţionează”.