Predoiu a expus în câteva cuvinte toată filozofia opoziţiei din România: "Dacă unii ies la atac la Ponta şi alţii joacă la "ofsaid", pretextând constructivismul politic, o să ajungem în şanţ. Cu Ponta nu ai ce construi. Cu Ponta nu avem decât de luptat", continuându-şi o idee din urmă cu câteva zile: "Numai aşa vom reuşi, pentru că noi trebuie să ne dinamizăm armatele şi să trecem la un atac furibund la PSD. Aici nu e tango, e judo!" Cu alte cuvinte, ar fi o trădare ca opoziţia din România să nu lupte neîncetat pentru distrugerea cu orice preţ a adversarului, inclusiv când această luptă loveşte în interesul României.

Aşa au respins "constructivismul" şefii ACL, Vasile Blaga şi Klaus Iohannis, trimiţând către şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi către şeful PPE, Joseph Daul, o reclamaţie în care au susţinut că propunerea de către guvern a Corinei Creţu încalcă legea, întrucât Creţu nu a fost audiată în Parlament. Legea 373/2013 invocată de ei nu precizează însă nicăieri când trebuie audiat în Parlament candidatul desemnat pentru un post de membru în Comisia Europeană.

Această imprecizie din lege (unul dintre fruntaşii PDL, Radu Carp, a sugerat chiar că precizarea din lege privind audierea în Parlament drept o simplă dovadă de formalism inutil al unui PSD care a dorit să includă Parlamentul peste tot unde nu avea niciun rol înainte) ar fi trebuit să fie benefică pentru capacitatea de negociere de către România a unui post de comisar european, în contextul în care tripla provocare urmărită de Jean-Claude Juncker (echilibrul de interese între populari şi socialişti, între ţările din vest şi cele din est şi creşterea numărului de comisari femei la 9 pentru ca noua CE să obţină votul PE) a dus la amânări şi schimbări de tactică succesive în selecţia viitorilor comisari.

Juncker a mers până la a promite funcţii mai bune ţărilor care vin cu propuneri de comisari femei, ceea ce a făcut ca atât România, cât şi Polonia, Malta sau Cipru să-şi dubleze prima propunere cu o a doua vizând o femeie, iar Slovenia să vină cu trei propuneri. Faptul că guvernul a acceptat să negocieze cu Juncker după aceste noi tactici în loc să insiste pe formula veche cu un singur candidat propus din timp (Dacian Cioloş) l-a iritat întâi pe preşedintele Traian Băsescu, apoi pe fruntaşii ACL, care au decis să invoce legea referitoare la audierea în Parlament a candidaţilor pentru CE pur şi simplu spre a câştiga puncte electorale pentru combativitate în lupta cu guvernul Ponta.

La rândul său, Frunzăverde a atribuit furia lui Predoiu faptului că acesta a pierdut în favoarea liberalului Klaus Iohannis poziţia de candidat ACL la prezidenţiale şi l-a îndemnat pe colegul său pedelist să accepte situaţia, pentru că "aceasta înseamnă constructivism" (cu termenul folosit înainte de Predoiu). Frunzăverde critica astfel luptele interne din ACL, care au alimentat mereu speculaţii privind o posibilă înlocuire a lui Iohannis ba cu Predoiu sau Antonescu, ba cu Udrea sau Macovei, speculaţii generate nu atât de prestaţia slabă a lui Iohannis în "precampanie", cât de orgoliile rănite ale altor pretendenţi la statutul de prezidenţiabil suprem al dreptei.

Una peste alta, aşadar, nu e de mirare că politicienii nici nu cunosc sensul termenului de "constructivism" şi chiar când cred că el are legătură cu ideea de "a fi constructiv", îl traduc aproape automat fie prin "blat cu justificări înalte", fie prin "combinatorică de moment".