Alegătorii se vor gândi la pro­bleme locale, şi nu la Ursula von der Leyen când vor merge la urne, scrie Politico.

Când alegătorii din UE vor merge la urne la sfârşitul acestei săptămâni, un lucru e sigur: aproape niciunul din­tre ei nu se va gândi la Europa când va vota. O serie de studii şi ratele extrem de ridicate de abţinere arată că majori­tatea cetăţenilor blocului nici nu înţe­leg şi nici nu dau doi bani pe alegerile pentru Parlamentul European.

După ce au votat în alegeri naţio­nale şi locale în ultimele luni, polonezii sunt, clar, puţin dispuşi să se îndrepte către urne din nou atât de curând. În încercarea de a-i mobiliza, partidele po­li­tice, cu „cuferele“ de campanie goale, s-au concentrat în principal pe atacuri reciproce, împărţindu-se în tabere pro-UE şi eurosceptice clare.

Principalele subiecte au legătură cu suveranitatea naţională şi statul de drept, două aspecte care au dus la conflicte intense între Varşovia şi Bruxelles în ultimii ani. Deşi pe liste sunt nume mari, sondajele sugerează că prezenţa la vot va fi scăzută.

În cazul Ungariei, părea că va urma cea mai plictisitoare campanie pentru alegerile europene din ultimii ani, însă aceasta a devenit acum un test vital ce va determina dacă o nouă figură din opoziţie va putea reprezenta o provocare reală pentru premierul maghiar Viktor Orban.

Cândva membru al cercului restrâns al lui Orban, Peter Magyar este acum rivalul de top al acestuia. Partidul său Respect şi Libertate a avansat puternic galvanizând alegătorii anti-guvern. Poziţia lui Magyar privitoare la UE rămâne însă neclară. Experţii spun că dacă va câştiga 20% sau mai mult din voturi, Magyar s-ar putea poziţiona drept o ameninţare credibilă la adresa regimului lui Orban.

În Cehia, dezbaterile de dinaintea alegerilor s-au concentrat pe o problemă pe care ţara nu o are: imigraţia în masă. Deşi migraţia către Cehia a scăzut de fapt anul trecut, grupuri populiste de dreapta au reuşit să facă din acest subiect unul extrem de important în aceste alegeri.

Îngrijorările locale privitoare la standardele verzi şi în special regulile Euro 7 ale UE, ocupă de asemenea un loc central într-o ţară unde industria auto este extrem de importantă.

În Germania, alegerile par să devină un referendum privitor la coaliţia de guvernare. Popularitatea acesteia este în scădere constantă, iar tensiunile dintre facţiuni politice diferite iscă exasperare în creştere. Înainte de alegeri, subiectul de top a fost rolul Germaniei în războiul din Ucraina, acesta evidenţiind disensiunile din interiorul guvernului de coaliţie.

Imigraţia şi politica de azil a ţării sunt de asemenea subiecte de actualitate care ar fi trebuit să aducă o poziţie favorabilă partidului de extremă dreapta AfD. Însă o serie de scandaluri din jurul candidatului principal Maximiliam Krah ar putea submina performanţa acestuia.

În Franţa, aliaţii preşedintelui Emmanuel Macron vor ca aceste alegeri să fie în întregime despre Europa, însă se pare că Jordan Bardella, candidatul extremei drepte, face ca acestea să fie despre Macron.

Mizele sunt mari pentru ambele tabere: liderul extremei drepte Marine Le Pen vrea avânt înainte de alegerile prezidenţiale din 2027, în timp ce Macron vrea să poată guverna până atunci.