”Funcţia de procuror general este una dintre cele mai importante din sistemul de Justiţie. Eu cred că, într-adevăr, în condiţiile în care în CSAT se iau măsuri care uneori au legătură cu Justiţia sau implică organele Justiţiei, e bine să fie, adică sunt de acord, opinez favorabil pentru această propunere (ca procurorul general să fie membru CSAT, n.r.)”, a spus Chelaru.

El a arătat că acest lucru implică modificarea Legii CSAT şi a atras atenţia asupra faptului că ultima încercare în acest sens nu a trecut de Curtea Constituţională.

Un precedent în schimbarea componenţei CSAT s-a petrecut la finalul anului 2008, când Guvernul Boc a emis o Ordonanţă de Urgenţă prin care preşedintele Senatului, la acel moment Mircea Geoană, era inclus între membrii CSAT, cu rang de vicepreşedinte.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.224/2008 modifica Legea de organizare şi funcţionare a CSAT, însă actul normativ a fost contestat la Curtea Constituţională de către parlamentarii PNL.

Curtea Constituţională a constatat că OUG 224/2008 era neconstituţională atât din perspectiva actului normativ prin care s-a ales modificarea Legii CSAT, respectiv prin Ordonanţă de Urgenţă, dar şi din perspectiva faptului că ”includerea preşedintelui Senatului în componenţa acestui organism <<afectează>> raporturile dintre cele două autorităţi fundamentale ale statului, care trebuie să fie guvernate de principiul constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor”.

În ceea ce priveşte propunerea făcută de Iohannis ca CSM, ÎCCJ şi PG să aibă drept de iniţiativă legislativă, Chelaru a precizat că acest lucru va fi dezbătut atunci când se va reveni la discuţiile asupra revizuirii Constituţiei.

”Aceasta e o prevedere care poate fi introdusă dacă e agreată de toate forţele politice, însă eu stau şi mă gândesc dacă chiar toate instituţiile din Justiţie ar trebui să aibă drept de iniţiativă legislativă. Poate pe domeniu. Din punctul meu de vedere am putea discuta dacă CSM îi putem acorda drept de iniţiativă legislativă”, a spus Chelaru.

El a precizat că are rezerve cu privire la acordarea dreptului de iniţiativă legislativă şi celorlalte instituţii din Justiţie.

”În condiţiile în care am acorda CSM importanţa firească, constituţională , în a asigura independenţa Justiţiei, putem să ne gândim şi la a introduce în aria persoanelor şi instituţiilor cu drept de iniţiativă legislativă şi CSM. Cu privire la celelalte instituţii, mai am încă, din acest punct de vedere, nişte rezerve, atât timp cât avem CSM, care reprezintă până la urmă, din punct de vedere constituţional, instituţiile din Justiţie. Cred că am putea rămâne la CSM”, a mai spus, pentru MEDIAFAX, Chelaru.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, la şedinţa CSM, că Procutorul General al României ar trebui să fie membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi Parchetul General să aibă drept de iniţiativă legislativă.

”Între membrii CSAT ar trebui să se regăsească şi Procurorul General”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, precizând că acest lucru ar putea să fie făcut în perspectiva consolidării sistemului judiciar.

În plus, Iohannis a precizat că CSM, Înalta Curte de Justiţiei şi Casaţie şi Parchetul General ar trebui să aibă drept de iniţiativă legislativă, pentru că reprezintă instituţii de aplicare a legii şi guvernare a Constituţiei.